Banca Naţională a României a revizuit prognoza privind rata anuală a inflaţiei, de la “în jur de zero” în perioada iunie 2015-mai 2016 la menţinerea în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre, informează Mediafax.
“În ședința de astăzi (marţi – n.r.), CA al BNR a analizat și aprobat Raportul trimestrial asupra inflației. Comparativ cu evaluarea anterioară, proiecția trimestrială actualizată implică o nouă revizuire substanțială a traiectoriei previzionate a ratei anuale a inflației ca urmare a înglobării impactului anticipat al măsurilor fiscale adoptate recent de Parlament, aflate în prezent în procedură de reexaminare. Noua prognoză indică menținerea ratei anuale a inflației în teritoriu negativ pe parcursul următoarele trei trimestre și revenirea ei ulterioară la valori pozitive, plasate sub limita de jos a intervalului țintei, până la începutul anului 2017”, se arată în comunicatul BNR după şedinţa CA de politică monetară.
Citește și: Constanță: BNR menține, pentru a doua oară consecutiv, dobânda-cheie la 1,75%
Decizia Consiliului de Administraţie vine în condiţiile în care, pe plan intern, se prefigurează implementarea unei serii de măsuri fiscal-bugetare (pachetul de măsuri de relaxare fiscală și noua lege a salarizării) cu impact direct asupra stabilității macroeconomice și asupra mixului de politici economice agreat în cadrul acordurilor de finanțare externă cu instituțiile internaționale.
Totodată, la nivel global, perioada recentă se caracterizează printr-o revenire încă modestă a creșterii economice și o accentuare a volatilității de pe piețele financiare internaționale pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de situația Greciei, evoluțiilor economice din China și al divergenţei conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, se mai arată în comunicat.
Toți acești factori, de natură să afecteze apetitul global pentru risc și percepția investitorilor asupra economiei românești, influențează gestiunea politicilor macroeconomice interne.
Accentuarea pe termen scurt a impactului dezinflaționist tranzitoriu al măsurilor fiscale menționate ecranează însă acumularea unor presiuni inflaționiste pe termen mediu în condițiile închiderii mai rapide a deficitului de cerere agregată, succedată de creșterea graduală a unui excedent de cerere agregată, și ale majorării costurilor unitare cu forța de muncă.
Riscurile la adresa proiecției sunt generate atât de evoluțiile mediului extern, cât și de cele în plan intern, în principal de incertitudinile privind politicile economice în perioada următoare și relațiile cu instituțiile financiare internaționale.
