Fiica preşedintelui a făcut publice documentele în baza cărora a obţinut un împrumut de aproximativ 1 milion de euro de la CEC Bank. Deşi încearcă să fie transparentă, Ioana Băsescu nu a lămurit însă toate controversele.
Din actul de vânzare-cumpărare rezultă că Ioana Băsescu a cumpărat terenul în suprafaţă de 290,41 hectare de la firma SC Berfige SRL, reprezentată de administratorul Bertola Fioravante, cetăţean italian domiciliat în Monaco. Ioana Băsescu a plătit din surse proprii aproximativ 280.000 de euro (1, 2 milioane de lei), iar pentru restul banilor, 4,6 milioane de lei (aproximativ 1 milion de euro), a luat un credit. Fiica preşedintelui a făcut cererea de împrumut la CEC pe 30 august 2013, cererea fost aprobată pe 6 septembrie, iar contractul de creditare s-a încheiat pe 9 septembrie 2013.
Citeşte şi: Ioana Băsescu a făcut publice toate documentele legate de cumpărarea terenului agricol din Călăraşi
Dobânda, care este variabilă, este compusă din cotaţia Robor la 3 luni, care este în acest moment de 4,63% pe an, la care se adaugă marja băncii, de 1,9% pe an. Creditul, care are o dobândă anuală efectivă (DAE) de 6,53%, este scadent în septembrie 2043, aşa încât ultima rată lunară ar urma să fie plătită pe 8 august în acelaşi an. Suma totală pe care Ioana Băsescu o va plăti CEC, conform estimărilor din contract, în cei 30 de ani de credit, este de 10,86 milioane de lei, din care o dobândă în valoare totală de 5,86 milioane de lei şi comisioane totale de 432.691 de lei. Estimarea a fost făcută în funcţie de actualul nivel al Robor la 3 luni, suma totală de plată urmând să se modifice în funcţie de evoluţia acestui indicator.
Ioana Băsescu a făcut publice aceste acte în contextul în care liderii USL l-au acuzat pe preşedinte că s-ar fi folosit de funcţie pentru a obţine acest credit de la CEC. Ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, a spus chiar că preşedintele l-a sunat pentru a-i cere să nu-l schimbe pe preşedintele CEC, Radu Gheţea. În replică, Traian Băsescu a afirmat că l-a sunat pe Chiţoiu deoarece mandatul lui Gheţea expira în 2014, iar “întreruperea acestuia fără mandat este de natură a crea neîncredere în instituţia bancară”. Traian Băsescu a mai spus că telefonul dat lui Chiţoiu a fost ulterior datei la care Ioana Băsescu a obţinut creditul.
Ce alte garanţii a mai adus fiica preşedintelui?
Documentele publicate acum de Ioana Băsescu lămuresc multe dintre necunoscutele acestei tranzacţii, dar nu pe toate. În urmă cu zece zile, „România liberă“ a încercat să obţină direct câteva răspunsuri de la fiica preşedintelui, dar aceasta a evitat să răspundă. De exemplu, Ioana Băsescu nu ne-a spus dacă veniturile sale pot acoperi rata lunară în valoare de aproximativ 30.000 de lei, adică 7.000 de euro. Pentru a putea achita un astfel de credit, veniturile lunare trebuie să se situeze în jurul sumei de 10.000 de euro. E mult, e puţin pentru un notar?
Reamintim faptul că fiica preşedintelui Băsescu a devenit notar în 2007, după ce trecut examenul de titularizare pentru un post în comuna Păuneşti din Vrancea. Un an mai târziu, aceasta şi-a mutat cabinetul notarial în Bucureşti.
O altă nelămurire este legată de valoarea mare a creditului obţinut în nume propriu. O simplă simulare pe site-ul CEC Bank, la capitolul credite imobiliare, introducând venituri de 10.000 de euro şi valoare credit 1 milion de euro, mesajul care apare pe site este ”Valoarea creditului este prea mare! Valoarea maximă admisă pentru acest credit este: 700.000 de euro”. De altfel, la secţiunea persoane fizice – credite imobiliare, se specifică faptul că valoarea maximă a unui credit acordat de CEC pe baza normelor proprii este de 2,8 milioane de lei. Cu alte cuvinte, fiica preşedintelui Băsescu a obţinut un credit mai mare decât acordă banca pentru astfel de împrumuturi.
Trebuie spus că un astfel de credit, de un milion de euro, luat pe persoană fizică, nu poate fi acordat pur şi simplu prin aprobarea unui dosar de credit în urma unei analize bancare. În baza politicii de risc a CEC, cu care a fost notificată şi BNR, această limită poate fi depăşită, în condiţiile în care există garanţii şi venituri suficiente pentru acest lucru. Întrebare care se pune este ce garanţii colaterale a adus Ioana Băsescu pentru a obţine acest împrumut? Nici la această întrebare nu am primit răspuns de la fiica preşedintelui. În plus, depăşirea acestor limite se face doar cu aprobarea comitetului executiv al băncii (în cazul CEC Bank, a comitetului de direcţie). Valoarea creditului, plus cea a garanţiilor colaterale trebuie să fie de 1,2-1,3 din valoarea împrumutului, astfel încât în cazul în care banca trebuie să execute bunul respectiv să-şi poată recupera banii. Garanţiile colaterale pot fi depozite, alte bunuri imobiliare sau titluri de stat.
În ceea ce priveşte dobânda creditului, respectiv DAE 6,53%, aşa cum rezultă din documentul transmis de Ioana Băsescu, aceasta este mică, apropiindu-se de DAE a CEC Bank pentru programul Prima Casă, respectiv 5,81%.
