România nu poate avea o creștere economică sustenabilă fără investiții publice în infrastructură și fără investiții private. Iar efortul de ieftinire a banilor descurajează economisirea, adică viitorul instrument pentru investiții sunt de părere economiștii.
Cât de durabilă este creș-terea economică de 2-3% din PIB pe care mizează România? „În timp ce consumul a crescut, ajungând la nivelul dinaintea crizei, investițiile s-au prăbușit cu 50% față de 2008. Investițiile publice sunt în continuă scădere. Execuția bugetară pe primul trimestru indică o diminuare a cheltuielilor din surse proprii cu 20% comparativ cu 2014, când s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al investițiilor din ultimii 9 ani. Iar acest lucru are efecte pe termen lung în privința creșterii economice, mai ales când ai o țară care se sufocă din lipsa infrastructurii“, a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, la Conferința de Risc de Ţară Coface. Iar
Florian Libocor, economist-șef BRD vine cu un exemplu concret: Transilvania, care are o infrastructură bine dezvoltată, față de Moldova. Rezultatul, în Transilvania, în comparație cu Moldova, șomajul este scăzut, iar venitul pe cap de locuitor este mai ridicat. “În concluzie, avem nevoie de investiții publice în infrastructură. Iar obiectivul politicii fiscale trebuie să fie colectarea veniturilor bugetare la peste 35% din PIB. Atât timp cât datoria publică va fi colectată pentru acoperirea salariilor din sistemul bugetar nu va genera investiții“, arată Libocor.
Dacă nu poți ajuta, măcar nu încurca, este de părere fostul viceguvernator al BNR, Cristian Popa, care spune că: „Trebuie stimulate investițiile, mai ales în sensul de a reduce piedicile în calea investitorilor și investit în inovare și educație“. Reformele structurale sunt soluțiile pentru o creștere economică sustenabilă, explică Valentin Lazea, economistul-șef al BNR. Acesta spune că efortul de a ieftini banii descurajează economisirea, viitorul instrument pentru investiții. „Prețul banului trebuie să fie unul corect. Este un pericol foarte mare să dispui de bani mulți și ieftini fiindcă începi să investești în orice domeniu, chiar și în cele neprofitabile, la fel cum s-a întâmplat în Grecia“, atenționează Lazea. Reamintim faptul că BNR a redus în decurs de câteva luni, în repetate rânduri, dobânda de politică monetară, care a ajuns la un nivel-record. De asemenea, Banca Centrală Europeană a lansat un plan de salvare a zonei euro, urmând să injecteze în total 1.080 miliarde euro până în septembrie 2016 pentru a achiziționa obligațiuni guvernamentale.
Ionuț Dumitru spune că implementarea Codului Fiscal, în varianta în care a fost trimis în Parlament, va duce la creșterea deficitului bugetar peste 3% în 2016 și peste 5% în 2019, astfel că toată consolidarea fiscală obținută în ultimii ani va fi anulată, având în vedere că deficitul bugetar trebuie menținut la 1% din PIB. Acesta mizează pe faptul că nu toate măsurile vor fi aprobate de Parlament.
“Cel mai mare impact îl are reducerea impozitelor directe, cum ar fi impozitul pe venit, dar nu putem să-l scădem sub 16%, și contribuțiile la asigurările sociale pe care trebuie să le reducem. Reintroducerea pensiilor speciale este un pas mare înapoi în reforma sistemului de pensii, care trebuie să se bazeze pe principiul contributivității. În ceea ce privește impozitele indirecte, TVA și accize, ambele stimulează cererea, însă nu au impact asupra creșterii economice pe termen lung“, arată președintele Consiliului Fiscal.
