Proiectul pus în dezbatere ieri prevede creşteri de taxe și impozite locale și o majorare a impozitului pe venituri pentru românii cu salarii mici. Există și o veste bună – scade acciza la băuturile alcoolice. Unul dintre efectele pozitive subliniate de Guvern este crearea a 526.000 de locuri de muncă, până în 2019. De reţinut, subliniate de Guvern, pentru că, anterior, Victor Ponta promisese un milion de noi locuri de muncă până în 2016.
Reducerea TVA de la 24% la 20% și la 9% pentru produsele alimentare de bază, începând cu anul viitor, scăderea accizelor la combustibil, dar și la băuturile alcoolice și reducerea contribuției de asigurări sociale la angajat și angajator. Sunt câteva dintre măsurile populiste anunțate ieri de Cabinetul Ponta, ca propuneri ale noului Cod Fiscal. Ce au omis guvernanții să precizeze la televizor este majorarea taxelor și impozitelor locale, măsură prevăzută de consultanții fiscali. Astfel, de la anul, cota impozitului pe clădiri rezidențiale va fi cuprinsă între 0,08% 0,2%, față de cota actuală 0,1%. De asemenea, autoritățile locale pot majora, pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan, impozitul cu până la 500%. Aceeași măsură o pot lua și în cazul terenurilor agricole nelucrate timp de doi ani consecutiv
. “Creșterea impozitului pe clădiri și terenuri oferă foarte multă putere la nivel local, iar experiența ne-a arătat că în astfel de cazuri colectarea taxelor și impozitelor nu va fi făcută în mod corect. Vă reamintesc doar de faimoasa taxă de barieră. Astfel, vor apărea conflicte, procese și, probabil, executări silite”, este de părere consultantul fiscal Dan Schwartz.
Acesta spune că, în cazul supraimpozitării clădirilor și terenurilor neîngrijite, Guvernul trebuie să vină și cu măsuri de susținere a proprietarilor pentru renovarea construcțiilor și asanarea terenurilor. Consultantul fiscal arată că în alte țări europene există sancțiuni, dar și credite cu dobândă avantajoasă sau chiar nerambursabile pentru renovarea clădirilor.
“Altfel, proprietarii care nu vor avea resurse financiare se vor vedea obligați să vândă, generându-se astfel tranzacții cu caracter speculativ”, susține Schwartz.
Și consultantul fiscal Gabriel Biriș spune că, mai mult ca sigur, autoritățile locale vor merge pe cota maximă de impozitare în dorința de a strânge cât mai mulți bani la buget.
“Prima dată, când citești ce măsuri fiscale au decis să ia, îți spui că totul este extraordinar. Apoi, când începi să faci calcule, îți dai seama că este o cacealma. Nu se susține. Sunt toate puse la un nivel atât de jos încât nu sunt sustenabile. De ce? Fiindcă orizontul de timp este unul îndelungat, iar actualul Guvern știe că nu se va mai afla până atunci la Palatul Victoria”, afirmă Biriș.
Pe de altă parte, noile prevederi elimină scutirea de la plata impozitului a terenului de sub construcții.
Ce se întâmplă cu asigurările sociale și cele de sănătate
O altă măsură anunțată de ministrul Finanțelor a trecut neobservată – eliminarea deducerii contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016.
“Decizia îi avantajează pe cei cu salarii mari, respectiv 8.000 de lei/lună, și îi dezavantajează pe cei cu salarii mici, sub 8.000 de lei lunar, adică pe marea majoritate a românilor. Cei cu salarii mari sunt avantajați deoarece se introduce plafonul maxim de cinci salarii medii brute pentru baza lunară de calcul și orice depășește această valoare se impozitează la fel, în vreme ce pentru cei cu salarii mici crește baza de impunere prin eliminarea deducerii CASS”, explică Schwartz.
Conform proiectului prezentat ieri, din ianuarie 2017, este prevăzută reducerea contribuției de asigurări sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%.
Darius Vâlcov a precizat că măsurile vor diminua încasările la buget cu 5,2 miliarde lei în 2016, dar vor antrena şi venituri suplimentare de 2,7 miliarde lei din din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, urmare a unei creşteri anticipate a locurilor de muncă, impactul bugetar net fiind de 2,5 miliarde lei.
„Nu ştiu. Nu am această informaţie“
Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe, produse alimentare de bază, la 9%. Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern. De asemenea, se introduce taxarea inversă pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016.
“Reducerea TVA pentru laptele de consum va da o gură de oxigen producătorilor locali. Astfel, va apărea o diferență mai mică de preț între laptele importat și cel autohton”, afirmă Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui – APRIL. Acesta spune că fermierii au cerut să nu scadă TVA pentru lapte fiindcă acest lucru nu îi avantajează, deoarece apare un decalaj între TVA de 24% pe care ei o plătesc pentru furaje, îngrășăminte chimice, tratamente veterinare și echipamente, iar recuperarea TVA în România este foarte dificilă. “ Pe de altă parte, nu am nici o garanție că magazinele vor transfera reducerea TVA către consumator. Probabil că magazinele de producător vor reduce prețurile, dar hipermarketurile își vor mări marja de profit. Și probabil că același lucru se va întâmpla și la celelalte produse de bază. Ce-i oprește? Concurența? Marile lanțuri de magazine au poziție de monopol”, declară Cojocaru.
“Decizia de a reduce TVA mi se pare complet nerealistă. Schimbarea cotei de impozitare necesită discuții cu reprezentanții FMI și ai Comisiei Europene deoarece are clar un impact negativ asupra veniturilor bugetare”, spune Dan Schwartz.
A discutat Guvernul aceste măsuri cu delegația FMI–Comisia Europeană care a vizitat recent Bucureștiul? “Nu știu. Nu am această informație. Însă aceste măsuri au fost discutate cu reprezentanții mediului de afaceri și cu partenerii sociali”, ne-a răspuns purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă.
Scad accizele și crește impozitul microîntreprinderilor
O altă măsură anunțată este cea privind impozitarea microîntreprinderilor. Astfel, microîntreprinderile vor fi obligate să plătească un impozit indiferent dacă au sau nu angajaţi, firmele cu unul sau mai mulţi salariaţi urmând să achite 3%, respectiv 1% din cifra de afaceri, iar cele care nu au niciun angajat plătind trimestrial 3% plus o sumă de 1.530 lei. Pentru microîntreprinderile fără salariaţi şi care se află în dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, nedesfășurarea de activităţi, impozitul va fi de 3% din cifra de afaceri.Treptat, în etape, vor fi modificate pragurile pentru încadrarea firmelor în categoria microîntreprinderilor, acestea urmând să crească de la echivalentul a 65.000 euro în prezent la 75.000 euro din 2017, 85.000 euro din 2018 şi 100.000 euro din 2019.
“Se încearcă prin aceste mijloace să se stimuleze crearea de noi locuri de muncă. Însă măsuri de ordin administrativ nu vor duce la creșterea numărului angajaților fiindcă firmele vor căuta metode să le ocolească. De aceea, nu cred că măsura va conduce la colectări mai mari de venituri la buget”, spune Schwartz.
De asemenea, Guvernul a anunțat reducerea accizelor la carburanți, dar și la băuturile alcoolice. De asemenea, țiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate. Reducerile sunt argumentate de Guvern prin scăderea consumului la carburanţi şi băuturi alcoolice, cu influenţe negative asupra veniturilor bugetare şi indicatorilor macroeconomici, apariţia fenomenului de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre UE, precum Ungaria şi Slovenia (unde se restituie o parte din accize) sau Bulgaria, care are un nivel redus de taxe, precum şi prin discrepanţele constatate între veniturile bugetare colectate şi costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităţilor.
Arma premierului în bătăliile politice ale momentului?
Avalanșa de propuneri de reducere a unor taxe, impozite și contribuții, multe dintre ele cu bătaie până în 2019, cuprinsă în proiectul de Cod Fiscal prezentat ieri de Guvernul Ponta, trebuie privită și din perspectivă politică.
Să nu uităm, în primul rând, că anul 2016 (în care ar urma să scadă TVA, accizele la carburanți și băuturi alcoolice și ar fi eliminat impozitul pe venituri din dividende) este un an cu două rânduri de alegeri: locale și parlamentare. Cu alte cuvinte, promisiunea făcută acum de premierul Ponta sună astfel: dacă mă mențineți la guvernare până în 2016 și mai încolo (măcar până în 2019), veți avea mai mulți bani la salariu și la pensie, veți plăti contribuții mai mici și, implicit, vă va crește nivelul de trai! Cui se adresează premierul? Electoratului și, implicit, colegilor de partid și partenerilor de guvernare.
La urma urmei, includerea în Codul Fiscal a măsurilor enumerate ieri cu mare tam-tam nu înseamnă și garanția că ele se vor aplica. Nimic nu împiedică Executivul să amâne sau chiar să desființeze, ulterior, printr-o ordonanță de urgență, toate aceste reduceri de taxe și impozite.
Conservarea funcției de la Palatul Victoria
Victor Ponta știe foarte bine că va rămâne în fruntea Guvernului și a PSD atât timp cât are ce oferi colegilor și, respectiv, aliaților săi de la UNPR și PC. Să ne amintim că, în cadrul ședințelor furtunoase de după eșecul de la prezidențiale, Ponta le-a vândut social-democraților iluzia că ar deține „rețeta“ pentru a ieși învingători în alegerile din 2016.
„Eu așa cred că putem să câștigăm cu adevărat alegerile parlamentare și locale: guvernând bine și schimbând ceea ce e de schimbat la noi“, spunea premierul și după ultima ședință a Comitetului Executiv al PSD, de la Sinaia.
Partea cu schimbarea în partid este „în lucru“, dacă ne uităm la intențiile de modificare a Statutului PSD, dar și a legii electorale, astfel încât baronii locali să-și piardă puterile, iar corupții să fie suspendați sau chiar excluși. În contrapartidă la toate aceste măsuri de curățenie pe care trebuie să le accepte, social-democrații ar urma să se bucure în continuare de beneficiile puterii (a se înțelege aici bani pentru consilii județene și primării, plasarea unor oameni în anumite funcții etc.).
Partea cu „buna guvernare“ – mult mai dificil de realizat (mai ales dacă analizăm „performanțele“ înregistrate de Guvernele Ponta în mai bine de doi ani și jumătate de exercitare a puterii), dar mult mai ușor de promis în discursuri publice – este ceea ce încearcă acum premierul să pună pe tapet. Practic, el transmite celor din PSD, UNPR și PC că le poate câștiga bătăliile din 2016, deoarece are în tolbă o serie de măsuri pe care electoratul nu le poate refuza. Evident, pentru ca acest lucru să se întâmple, atât social-democrații, cât și progresiștii și conservatorii trebuie să rămână strâns uniți în jurul lui Ponta, lucru ce trebuie subliniat acum, când se înmulțesc zvonurile despre o posibilă reorientare spre PNL a unor oameni din UNPR și PC.
Sabotarea opoziției
Pe lângă preîntâmpinarea unor plecări masive din PSD, UNPR și PC, premierul mai vizează un lucru cu această avalanșă surprinzătoare de propuneri de relaxare fiscală: să dea o lovitură de imagine opoziției.
Practic, noul Cod fiscal al Guvernului Ponta este aruncat în spațiul public, spre dezbatere, cu doar zece zile înainte de PNL să-și prezinte propriul program de guvernare. În cazul în care unele măsuri ar coincide, actuala putere va putea spune oricând că opoziția s-a inspirat de la Guvern.
