12.8 C
București
luni, 22 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăConcesiunea Comarnic-Brașov, semnată în 2015?

Concesiunea Comarnic-Brașov, semnată în 2015?

 

Contractul pentru construcţia în concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov va fi semnat anul viitor, proiectul nefiind părăsit, după cum ar crede majoritatea românilor. Zilele acestea se împlineşte un an de când premierul Victor Ponta a anunţat numele firmelor ce au câştigat concesiunea, firme care însă nu au reuşit să facă rost de bani în condiţiile promise la licitaţie.

Proiectul de realizare a unei autostrăzi între localităţile Comarnic-Prahova şi Braşov nu a fost pus în cui ba, dimpotrivă, contractul de concesiune cu firmele câştigătoare Vinci-Strabag-Aktor urmează să fie semnat anul viitor, a dat ieri asigurări Alexandru Năstase, şeful Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine. „Pentru 2015 se anunţă probabil închiderea şi semnarea contractului de concesiune”, a afirmat Năstase, la audierile din Parlament privind bugetul CNADNR pe 2015, fără să dea alte detalii.

Termenul anunţat de autorităţi pentru semnarea contractului a fost amânat de mai multe ori. Cele mai recente date transmise de CNADNR pe această temă, furnizate Mediafax în noiembrie, arată că sunt în derulare activităţile prealabile semnării contractelor de finanţare şi contractului de concesiune de lucrări publice. Nici CNADNR nu furniza, atunci, alte informaţii. Concesiunea s-a găsit însă în acelaşi stadiu, anume “activităţi prealabile semnării contractelor de finanţare”, pe tot parcursul anului care tocmai se încheie.

Desemnarea celor trei firme câştigătoare a avut loc în decembrie anul trecut, când premierul Ponta a anunţat public numele câştigătorilor. Ulterior, în ianuarie, premierul Victor Ponta şi fostul ministru al Transporturilor Dan Şova s-au întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanţii asocierii Vinci – Strabag – Aktor fiind semnat un memorandum de înţelegere.

Ponta afirma atunci că autostrada Comarnic-Braşov, în lungime de 53 kilometri, va fi finalizată în 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde euro, lucrările de construcţie urmând să înceapă în aprilie. În martie, Şova spunea că acordul pentru construcţia autostrăzii va fi semnat în iunie, nu în aprilie, aşa cum se anunţase iniţial, amânarea termenului fiind un lucru „eminamente pozitiv” întrucât statul a reuşit să obţină angajamentul ferm din partea BEI, BERD şi Banca Mondială pentru susţinerea proiectului.

La 24 iunie, dată la care şi-a anunţat demisia din funcţia de ministru al Transporturilor, Şova a afirmat că acordul va fi semnat „în perioada următoare”, motivul întârzierii fiind legat de discuţiile dintre constructori şi finanţatorii instituţionali.

Posibile nereguli

Preşedintele Traian Băsescu i-a spus la 25 iunie noului ministru al Transporturilor, Ioan Rus, după depunerea jurământului, să fie atent la premisele contractării autostrăzii Comarnic-Braşov, precizând că, din informaţiile sale, s-au produs deja acte de corupţie. Acuze de încălcare a legislaţiei achiziţiilor publice au venit şi din partea instituţiilor internaţionale. În primăvara acestui an, în raportul lor, experţii FMI afirmau că la desemnarea concesionariului sunt încălcate normele finanţatorilor, dar şi directivele europene. FMI avertiza că Banca Europeană de Investiţii şi cea pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare ar putea să nu mai dea bani pentru proiect. „Posibila finanţare din partea BEI şi BERD către potenţialii investitori este pusă în pericol dacă selecţia unui concesionar câştigător nu este derulată în concordanţă cu practicile lor (ale BERD şi BEI – n.r.) şi prevederile din directivele europene relevante”, se arată în raportul elaborat. Atenţionările FMI veneau în contextul în care România are o bogată experienţă în zona contractelor dezavantajoase pentru stat. În 2003 contractul cu Bechtel, având o valoare estimativă de 1,2 miliarde euro, dar în realitate mult mai scump, a fost acordat americanilor în urma unei aşa zise negocieri directe, fără o competiţie reală.

În cazul autostrăzii Comarnic-Braşov există mai multe semne de întrebare. Merită construită autostrada în condiţiile în care vom plăti pe întreaga perioadă a concesiunii în jur de 4 miliarde de euro? Îşi asumă Vinci-Strabag-Aktor cu adevărat riscuri, cum este normal în orice parteneriat, în condiţiile în care statul va face plăţi anuale care vor garanta profiturile celor trei firme? Nu ar fi fost mai bine dacă autostrada ar fi fost construită din surse publice şi ar fi fost scoasă la concesiune doar întreţinerea autostrăzii şi colectarea taxei de acces?

Rus: Construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti poate începe în doi ani

Proiectantul care va realiza studiul de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Piteşti va fi selectat în luna ianuarie, iar lucrările de construcţie ar putea începe în următorii doi ani, a declarat marţi ministrul Transporturilor, Ioan Rus. “ Cred că într-un an şi jumătate – doi ani se pot demara lucrările, în funcţie de cât de rapid va merge studiul de fezabilitate, cât de puţine contestaţii vor fi la licitaţiile de proiectare şi de execuţie. Sunt chestiuni administrative”, a declarat Rus la finalul dezbaterilor din Parlament privind bugetul Ministerului Transporturilor din 2015.El a precizat că realizarea acestei autostrăzi, direct sau în mai multe faze, este “o prioritate totală”. Master Planul de Transport include această autostradă, una din cele mai aşteptate din România, ca viitor drum expres. Potrivit lui Rus, proiectul ar putea fi realizat în două etape, respectiv mai întâi ca drum expres, transformat ulterior în autostradă.   

Cele mai citite

Șeful serviciului israelian de informații militare a demisionat, ca efect al atacului Hamas din 7 octombrie

Șeful serviciului de informații militare din armata Israelului (IDF), Aharon Haliva, a demisionat, în contextul anchetei asupra atacului Hamas asupra Israelului, din 7 octombrie...

Caz controversat în Bulgaria. L-a demis pe ministrul de externe și a preluat el postul

Decizia premierului interimar bulgar, Dimităr Glavcev, de a demite ministrul de externe, Stefan Dimitrov, la doar două săptămâni de la numirea acestuia în post,...

Masa de Paște, mai scumpă, chiar cu plafonarea alimentelor de bază

Bugetul alocat cumpărăturilor pentru masa de Paște de anul acesta poate depăși suma de 1.000 de lei, față de anul trecut când vorbeam despre suma...
Ultima oră
Pe aceeași temă