Consiliul Fiscal este de părere că bugetul de stat întocmit pentru anul viitor are venituri supraestimate cu 2,3 miliarde de lei, adică 0,33% din PIB. În Plus, Consiliul Fiscal nu crede că investițiile vor ajunge la nivelul preconizat (8,6 miliarde de lei – n.r.), așa cum s-a întâmplat și în cursul anilor trecuți.
"La nivel agregat, veniturile fiscale apar ca fiind potențial supraevaluate cu circa 2,35 miliarde de lei (0,33% din PIB), în condițiile în care MFP ia probabil în calcul în proiecția de venituri un impact favorabil din partea unei îmbunătățiri a gradului de colectare a veniturilor. Consiliul fiscal reiterează însă opinia sa anterioară conform căreia câștigurile din măsurile de îmbunătățire a colectării sunt imposibil de evaluat ex ante (înainte de eveniment, n.r.) și că o abordare prudentă, de altfel cerută în mod expres de Legea responsabilității fiscal-bugetare, impune luarea în calcul doar ex post a unor eventuale asemenea plusuri de venituri", arată CF, într-o opinie privind bugetul de stat, bugetul de asigurări sociale pentru 2015 și strategia fiscal – bugetară 2015-2017, scrie Mediafax.
Consiliul Fiscal se aşteaptă la venituri mai mici, faţă de proiecţia Finanţelor, cu 630 milioane de lei la TVA, cu 550 milioane lei pentru impozitele și taxele pe proprietate, 420 milioane lei pentru contribuţiile sociale, 300 de milioane de lei pentru impozitul pe profit şi 280 milioane lei pentru impozitul pe venit și salarii.
În privinţa cheltuielilor, CF și-a manifestat rezervele, săptămâna trecută, în opinia preliminară, cu privire la evoluțiile proiectate ale agregatelor de cheltuieli cu bunuri și servicii, cheltuieli de personal și cheltuieli de asistență socială, însă în urma informațiilor suplimentare primite și le-a retras pe cele privitoare la ultimele două categorii.
"În ceea ce privește cheltuielile cu bunurile și serviciile, reducerea acestora reprezintă principalul instrument de ajustare în vederea convergenței către ținta de deficit structural. Consiliul fiscal apreciază în principiu maniera de ajustare drept una cu potențial distorsionar redus, în măsura în care reducerea prognozată a cuantumului consumului intermediar ar avea la bază eliminarea unor cheltuieli neproductive. Cu toate acestea, determinarea caracterului acestor reduceri de cheltuieli este imposibilă în condițiile în care nici unul dintre documentele explicative aferente proiectului de buget nu conține informații relevante din perspectiva surselor concrete care generează economii la nivelul acestei categorii de cheltuieli în anul 2015", notează Consiliul Fiscal.
Mai mult, din punct de vedere istoric, agregatul cheltuieli de bunuri și servicii apare drept unul extrem de dificil de controlat. Astfel, în perioada 2011-2014, cuantumul cheltuielilor cu bunurile și serviciile a consemnat în mod constant în execuție niveluri superioare celor bugetate inițial ori chiar celor deja revizuite ascendent cu prilejul rectificărilor bugetare, dincolo de ceea ce ar putea fi explicat prin impactul schemelor de compensare a obligațiilor restante față de buget introduse ori de încasările suplimentare din taxa clawback, și aceasta în condițiile în care bugetele inițiale din fiecare din acești ani au conținut alocări superioare în termeni nominali celor din execuția anului anterior, ceea ce nu este cazul în proiectul de buget curent, conform sursei citate.
Cheltuielile de natura investițiilor sunt proiectate să înregistreze o creștere consistentă anul viitor, de 8,6 miliarde lei, atât la nivelul componentei aferente proiectelor cu finanțare din fonduri europene post-aderare (+6,2 miliarde lei), cât și la nivelul componentei cu finanțare exclusiv internă (+2,3 miliarde lei), mai scrie sursa citată.
Majorările sunt însă extrem de puțin probabil a se materializa la nivelul indicat, anticipează reprezentanţii CF.
"Ca și în cazul cheltuielilor cu bunurile și serviciile, execuțiile bugetare din trecut consemnează în mod constant deviații considerabile de la sumele bugetate inițial în cazul cheltuielilor de investiții, însă de semn opus, în sensul că rezultatele execuțiilor sunt fără excepție inferioare estimărilor din bugetele inițiale și din cele rectificate, consemnând chiar reduceri în termeni nominali de la o execuție bugetară la alta. În ceea ce privește cuantumul proiectat al absorbției de fonduri europene, este de înțeles luarea în calcul în bugetul inițial a unei asemenea creșteri abrupte de performanță, dat fiind faptul că 2015 este ultimul an în care se pot atrage fonduri aferente exercițului financiar 2007-2013, iar alocările bugetare trebuie să prevină dezangajarea de fonduri", mai arată CF.
În concluzie, CF are rezerve serioase în ceea ce privește posibilitatea încadrării în ținta de deficit, în condițiile menținerii cheltuielilor bugetare în parametrii din proiectul de buget, dată fiind supraestimarea semnificativă identificată la nivelul veniturilor fiscale. Mai mult, în opinia Consiliului Fiscal, încadrarea în anvelopa de cheltuieli cu bunuri și servicii – care reprezintă factorul principal al ajustării structurale programate – apare drept incertă din perspectiva evoluțiilor istorice, cu atât mai mult cu cât nu este clar care sunt sursele concrete ale economiilor de cheltuieli programate.
Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,36 miliarde de lei (31,9% din PIB), în timp ce cheltuielile sunt proiectate la 239,36 miliarde lei (33,7% din PIB), rezultând astfel un deficit bugetar de 1,8% din PIB.
Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 709,68 miliarde de lei şi o inflaţie anuală de 2,2%.
Ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, în timp ce alocările pentru ministerele Sănătăţii, Culturii şi Administraţiei şi Internelor vor fi mai mici, arată Mediafax.
Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.
Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.
