Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat în ianuarie cu un excedent reprezentând 0,63% din PIB, veniturile avansând cu 11%, iar cheltuielile cu 8,7%, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. În ianuarie anul trecut, execuţia bugetară a fost pe plus cu 3,95 miliarde lei, respectiv 0,56% din PIB.
Profesorul de economie Cristian Păun a explicat pentru „România liberă“ că, deşi aparent acest lucru înseamnă ceva pozitiv, în realitate nu este un motiv de bucurie. „Excedent înseamnă că încasăm venituri la buget mai mari decât cheltuielile. În realitate însă, așa cum deficitul este semnul unui dezechilibru, și excedentul este tot un dezechilibru. Ideal ar fi ca bugetul să fie echilibrat, adică Guvernul să nu cheltuiască mai mult sau mai puțin decât încasează din taxele noastre. Sursa acestui excedent vine din mai multe zone: în continuare există o disproporție între nevoile reale de resurse ale unui stat supradimensionat și resursofag și impozitele percepute societății. Încasăm prea multe taxe și prea mari, oferind prea puțin de aceste taxe“, arată Cristian Păun.
Acesta afirmă că, în primele luni ale anului, statul nu are cheltuieli masive, mai ales pe partea de investiții și achiziții publice, procedurile de selecție fiind în plină inițiere și derulare. De aceea, profesorul de economie susţine că prevederea unor sume prea mari a fi cheltuite în prima parte a anului nu este în regulă. „În concluzie, excedentul nu poate fi o bucurie atât timp cât se bazează pe fiscalitate în creștere sau menținută la cote ridicate, de-oarece, cu toate că a scăzut TVA, observăm că multe taxe au crescut în compensație, sau atât timp cât se bazează pe incapacitatea autorităților publice de a iniția proiectele de investiții la care s-au angajat în momentul în care au setat bugetul pe acest an“, afirmă Cristian Păun.
Acesta are şi o explicaţie legată de cauzele pentru care Guvernul nu reuşeşte să crească cheltuielile legate de investiţii: „În România, există la ora actuală o presiune puternică din partea societății civile și din partea justiției ca toate contractele publice să fie cât mai corect încheiate și derulate. În aceste condiții, nici politicienii, care nu mai pot încasa renta politică aferentă, și nici potențialii «antreprenori privați», care nu mai pot seta prețuri sau condiții contractuale nesimțite, nu mai sunt interesați de această «piață». Nu mai este atât de profitabil să lucrezi cu statul. Este chiar foarte riscant dacă stăm să ne gândim la posibilitatea de a-ți pierde ani buni în pușcărie“.
Conform datelor Ministerului Finanţelor, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuie-lile de capital, precum şi cele afe-rente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 686,9 mili-oane de lei, reprezentând 0,1% din PIB, nivel similar cu cel realizat în ianuarie anul trecut, de 682,6 milioane lei. Şi cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 8,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În schimb, cele cu personalul s-au majorat cu 26%, în urma creşterilor salariale acordate în a doua parte a anului trecut, respectiv cu 25% ale personalului din sistemul public sanitar şi ale personalului din sistemul public de asistenţă socială, cu 15% ale personalului din învăţământ şi cu 10% ale personalului din sistemul bugetar, exclusiv sănătate, învăţământ şi asistenţă socială.
De ce au crescut încasările din impozitul pe profit
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 20,4 miliarde lei, reprezentând 2,7% din PIB. Acestea s-au majorat cu 11,1% faţă de ianuarie 2015, înregistrându-se creşteri de 48% la încasările din impozitul pe profit, de 19,2% la accize, de 17% la TVA şi de 11,1% la contribuţii de asigurări sociale. Profesorul Cristian Păun arată care sunt cauzele care au determinat creşterea veniturilor bugetare: „Economia fiind pe creștere, începe să crească și profitul declarat al companiilor românești. Începe să se simtă din nou beneficiile cotei unice de impozitare a veniturilor, deși multe voci criticau această cotă unică și doresc din plin revenirea la cota progresivă. Iar reducerea preconizată a impozitului pe dividende acționează și ea în direcția respectivă“.
Există însă şi măsuri puse sub semnul întrebării, care au sti-mulat creşterea veniturilor bugetare. Păun susţine că încasările din contribuțiile la asigurările sociale au crescut fiindcă acestea se aplică acum la o sumedenie de venituri într-o manieră nedreaptă, efectele fiind nocive pe termen lung.
De exemplu, la venitul din chirii se plătește acum această contribuție, care nu este mică, deși proprietarul poate este deja salariat și cotizează suficient la sistemul public de sănătate.
