Agenția de evaluare financiară Standard&Poor’s a avertizat că ar putea retrograda ratingurile mai multor țări din regiune, printre care și România, pe fondul crizei din Grecia. Costurile de împrumut ale României s-au majorat ușor, economiștii așteptând și o creștere a volatilității cursului de schimb.
Standard&Poor’s (S&P) estimează că în România și în Serbia cota de piață a subsidiarelor băncilor elene este de aproximativ 15% din totalul activelor din sistemul financiar, în timp ce în Bulgaria și Macedonia ponderea depășește 20%. În țara noastră sunt prezente patru mari bănci grecești — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank.
Există îngrijorări cu privire la o posibilă ieșire a acestei țări din zona euro, caz în care băncile grecești ar intra în faliment. De-zastrul s-ar propaga către subsidiarele acestora din țările din sud-estul Europei. Dacă în urma acestor evoluții guvernele vor trebui să salveze băncile, vor fi afectate finanțele publice și perspectivele de creștere pe termen lung deoarece băncile vor limita creditarea pentru a se menține pe linia de plutire, apreciază Standard & Poor’s. “Nu excludem posibilitatea sprijinului guvernelor pentru bănci. Dacă un astfel de sprijin substanțial afectează datoria și situația financiară, impactul asupra ratingurilor suverane va fi negativ”, se arată în raportul agenției de evaluare financiară.
“Piețele au reacționat chiar înainte de anunțul Standard&Poor’s. De câteva săptămâni asistăm la o ușoară creștere a costurilor de împrumut ale României. Piața percepe situația din zonă ca fiind una cu risc crescut din cauza Greciei. De asemenea, se așteaptă ca Statele Unite să renunțe la politica de relaxare monetară”, a declarat, pentru „România liberă“, economistul Aurelian Dochia, membru al Consiliului de Administrație al BRD Finance IFN SA. Acesta arată că un posibil efect al unei retrogradări a standardului de țară ar determina o creștere a volatilității cursului de schimb. Dochia explică faptul că țara noastră este destul de puțin expusă: “România nu deține obligațiuni grecești. Expunerea noastră prin bănci și firmele grecești este de 13 miliarde euro. Este vorba despre suma pe care Grecia a trimis-o în România și care, la un moment dat ar putea fi retrasă. Însă, în mare măsură banii au fost plasați sub formă de investiții și nu sunt așa de ușor de mutat. Pe de altă parte, băncile sunt independente, fiind bănci românești cu capital grecesc”.
Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a recunoscut că problemele din Grecia ar putea să influențeze situația băncilor cu capital grecesc, însă impactul va fi scăzut deoarece acestea sunt bănci româneşti cu capital grecesc, autorizate şi supravegheate de BNR, şi nu bănci greceşti. “Grecia este un pericol mare şi trebuie avut în vedere şi de noi, de România. Noi, la BNR, deja l-am luat în considerare. Sperăm să nu se întâmple şi nu cred că se va întâmpla, dar, ca orice instituţie serioasă, suntem pregătiţi”, a declarat Isărescu într-o conferință de presă, în urmă cu câteva luni.
Grecii își retrag banii din bănci
Ieri, reprezentanții Guvernului de la Atena și ai creditorilor externi nu au ajuns la un acord. Negocierile se împiedică în diferenţe majore de opinie legate de reducerea pensiilor şi alte condiţii impuse de creditori în schimbul deblocării ajutorului financiar. În lipsa unui acord în următoarele 48 de ore, şansele ca Grecia să evite incapacitatea de plată par reduse. Atena trebuie să achite până la 30 iunie o factură de 1,54 miliarde euro către FMI. Grecia mai are de primit 7,1 miliarde dolari din programul de susţinere financiară de 240 miliarde de euro care expiră pe 30 iunie.
Un eşec ar putea amplifica retragerile de fonduri din băncile elene şi ar putea determina impunerea unui control al circulaţiei capitalului. În ultimele zile, grecii au retras din depozite circa două miliarde de euro, ritmul retragerilor zilnice triplându-se după eșecul negocierilor cu creditorii externi.
Potrivit datelor Băncii centrale a Greciei, în perioada octombrie 2014-aprilie 2015, retragerile de depozite din băncile grecești s-au cifrat la aproximativ 30 miliarde euro.
