Cabinetul Ponta a aprobat, ieri, a treia rectificare bugetară pe 2014, cu încălcarea legislației în vigoare. Cheltuielile cu investițiile au fost reduse din nou, dar Guvernul va plăti bugetarilor în decembrie 2014 ce trebuia să plătească, eșalonat, în 2015.
„Bugetul anului 2014 este un buget bazat pe investiții, anul 2014 fiind primul în care investiția publică va depăși deficitul bugetar de aproape trei ori“, dădeau asigurări reprezentanții Ministerului Finanțelor, în noiembrie 2013, în „Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2014“. În același document, guvernanții se lăudau că au alocat 39,7 miliarde lei pentru investiții și prezentau și o listă cu 25 de lucrări de infrastructură care ar fi trebuit să fie prioritare în 2014. Tot cu cele aproape 40 de miliarde lei direcționate spre investiții se lăuda și premierul Victor Ponta în documentul intitulat „Bugetul cetățeanului 2014“, cu sublinierea că suma alocată ar reprezenta 6% din PIB.
Să vedem cum stăm acum, la a treia rectificare bugetară pe anul în curs (și la tot atâta ajustare a fondurilor destinate investițiilor): doar jumătate din banii proiectați pentru 2014 au fost și cheltuiți. Suma exactă pe care Guvernul speră să o totalizeze, la finele anului 2014, cu titlul de cheltuieli cu investițiile este greu de precizat în acest moment. Se știe însă că, până la 31 octombrie, cheltuielile cu investițiile (incluzând cheltuieli de capital și cheltuieli aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe) ajunseseră la doar 20,3 miliarde lei. Prin urmare, în lipsa unei minuni pe lunile noiembrie și decembrie, ne putem aștepta ca și la 31 decembrie 2014 situația să fie la fel de dramatică. Efectele se vor vedea, după cum au avertizat repetat specialiștii, în 2015 și anii următori.
De ce s-au tăiat banii
Tăierea cofinanţărilor, dar şi retragerea banilor pentru proiectele plătite de la buget au fost justificate de Ministerul Finanţelor prin performanţa slabă avută în absorbţia fondurilor europene. Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, explica, în septembrie, că banii trebuie retraşi deoarece nu se cheltuie şi stau degeaba la ministere.
Este contrazis însă de specialiștii în absorbția fondurilor europene. „Grosul cheltuielilor se face în toamna fiecărui an, căci aceasta este viaţa unui proiect de infrastructură. Lucrările se fac primăvara-vara şi ajung la decontare în lunile noiembrie-decembrie. Am explicat acest lucru la momentul rectificării, însă nu am fost ascultaţi. Acum avem un deficit de 400 de milioane de lei pe care trebuie să îl acoperim din împrumuturi luate de la Trezorerie sau din schimburi cu alte autorităţi care nu au nevoie de bani“, a explicat, pentru România liberă, un responsabil în absorbţia fondurilor UE.
Economistul Lucian Isar a identificat două motive pentru care cheltuielile cu investiţiile nu s-au realizat în 2014. „O parte din investiţii nu au fost realizate din cauza fricii de DNA, termen folosit aici şi ca reprezentare a unei Justiţii mai active în raport cu captura statului. Al doilea motiv este faptul că reducerea investiţiilor a fost un act premeditat al Guvernului. Pe de o parte, aveau nevoie de sume pentru cadouri electorale, pe de altă parte investiţiile nu aduc beneficii electorale la minut“, spune economistul.
Rectificarea ilegală
Ca și la precedentele rectificări bugetare, Consiliul Fiscal a desființat, practic, măsurile adoptate de Guvernul Ponta. În primul rând, organismul a atras atenția că noua reducere aplicată investițiilor (de 1,3 miliarde lei) vine la doar două luni și ceva de la o altă scădere (de 2,38 miliarde lei, aplicată la rectificarea de la finele lunii septembrie). Apoi, Consiliul Fiscal a arătat că mult invocatul excedent bugetar înregistrat după primele 10 luni ale anului, care ar permite, chipurile, plata în avans a drepturilor salariale câștigate în instanță de profesori, magistrați, medici și alte categorii de bugetari, nu se datorează, așa cum explica premierul, unei bune „gospodăriri“. „Situația de excedent bugetar după 10 luni de execuție bugetară nu se datorează nicidecum unor venituri bugetare care să depășească substanțial estimările, ci pur și simplu nerealizării cheltuielilor de natura investițiilor“, a concluzionat Consiliul Fiscal.
Nu în ultimul rând, structura a identificat nu mai puțin de șase încălcări ale legislației în vigoare comise de Guvern, încălcări camuflate sub forma derogărilor. Prima și cea mai la îndemână de observat este aceea că ne aflăm în fața celei de-a treia rectificări bugetare pe anul în curs, în condițiile în care Legea responsabilității fiscal-bugetare limitează numărul rectificărilor la două pe an.
