Clauzele abuzive vor fi eliminate total din contractele de credit, după mai mulţi ani de luptă în instanţă.
Deciziile favorabile consumatorilor din litigiile încheiate până acum au pus în gardă Fondul Monetar Internaţional, care avertizează că există riscuri pentru stabilitatea financiară dacă băncile vor pierde şi cu ANPC.Modificarea Codului de Procedură Civilă în octombrie 2013 şi a Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte au pus pe jar sistemul bancar din România.
După ce au pierdut mii de procese cu clienţii pe clauzele referitoare la dobânzi şi comisioane, bancherii ar putea fi obligaţi să opereze modificări în toate contractele încheiate înainte de 2010 care conţin prevederi neconforme cu legea şi să restituie consumatorilor sume importante de bani. ANPC a chemat în judecată nouă bănci în mai multe procese deschise începând cu octombrie 2013, arată o analiză Capital.
După derularea procedurilor prealabile, dosarele înscrise la Tribunalul Bucureşti s-au găsit în postura de a nu fi acceptate de către judecători. Astfel, acestea au fost pasate, pe rând, de la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal la secţiile de drept Civil şi înapoi. Astfel, s-a ajuns într-un conflict negativ de competenţă, ce a fost tranşat de Curtea de Apel Bucureşti. Cele mai multe s-au întors la secţiile de Contencios, de unde au plecat, şi au început să primească termene de judecată.
Doar în luna aprilie sunt şase dosare care vor avea primul termen. Având în vedere că noul Cod de procedură prevede derularea procedurii de regularizare înainte de primul termen – parte care consumă mult timp – o decizie pe fond ar putea veni în două-trei termene, adică în mai puţin de două luni.
Ce face instanţa
Pe 7 aprilie este termen şi în procesul dintre ANPC şi Piraeus Bank. Pe 8 aprilie e termen în procesul cu OTP Bank, în care ANPC contestă modul de calcul al dobânzii variabile, care a fost stabilit de bancă fără raportarea la un mecanism obiectiv, astfel că dobânzile clienţilor au crescut cu câteva puncte procentuale, când trebuiau să scadă. În cazul în care pierde, OTP Bank va trebui să reducă dobânzile clienţilor la niveluri foarte reduse şi să restituie banii încasaţi în plus până acum.
Pe 23 aprilie şi avocaţii AlphaBank trebuie să se prezinte la Tribunal, iar pe 24 aprilie este rândul celor de la Banca Comercială Română. În cazul BCR, ANPC contestă modul de calcul al dobânzilor variabile în funcţie de referinţe interne, care nu sunt detaliate în contracte, precum şi comisioanele de administrare şi urmărire riscuri. BCR riscă să vadă zeci de mii de contracte rămase fără dobândă, ori cu dobânda stabilită la momentul acordării, mult mai mică decât cea plătită ulterior de clienţi. Mai mult, dacă pierde, banca cu capital austriac va trebui să restituie şi banii încasaţi în plus către consumatori, iar sumele totale ar putea fi colosale.
Urmează pe 29 aprilie cei de la Volksbank România, care până la acea dată ar putea deja ajunge sub controlul Băncii Transilvania, care a semnat contractul de achiziţie anul trecut. Clienţii Volksbank ar putea plăti rate cu până la o treime mai
mici şi banca ar putea fi obligată să le restituie o treime din cuantumul ratelor lunare plătite de-a lungul anilor, dacă instanţa decide că este abuziv comisionul de risc. O decizie recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene arată că acest deznodământ este foarte probabil şi întăreşte jurisprudenţa instanţelor din România, care s-au pronunţat covârşitor în favoarea clienţilor care au dat în judecată banca până acum.
Banca Românească este chemată şi ea la Tribunal să justifice existenţa comisionului de monitorizare a creditelor, care era perceput peste cel de administrare. Pe 7 mai, cei de la Bancpost au de răspuns pe tema clauzei de dobândă. Banca îşi aroga calcularea ratelor în funcţie de un indice de referinţă intern, netransparent, care a crescut ratele plătite de clienţi. În fine, pe 21 mai este rândul Credit Europe Bank IFN să se prezinte la primul termen pe tema comisionului de restructurare perceput clienţilor cu probleme la plata ratelor.
Riscuri
În ultimul raport realizat de FMI pe România, Fondul îşi exprimă îngrijorarea cu privire la aceste litigii, însă se pare că nu înţelege prea bine ce se întâmplă în România. „Riscurile legale rămân o îngrijorare-cheie pentru sistemul bancar. Un val de procese recente, bazate pe Codul Civil intrat în vigoare în 2013, privind clauzele abuzive din contracte a dus la decizii ale instanţelor inferioare, care sunt apelate pe motiv că sunt împotriva practicilor de piaţă. Dacă acele verdicte devin baza pentru procesele colective – class action lawsuits -, ar putea reprezenta o ameninţare la adresa stabilităţii sistemului. Ca răspuns, autorităţile au anunţat un plan de înfiinţare a unei instanţe specializate care să se ocupe de astfel de cazuri. Însă, înfiinţarea acestei instanţe a fost amânată în mod repetat din motive administrative”, se arată în raportul FMI.
În realitate, procesele dintre clienţi, pe cale individuală sau în grupuri, au început încă din 2010. Sunt mii de decizii definitive favorabile clienţilor pronunţate de instanţele de toate gradele, inclusiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru toate băncile date în judecată. Ce s-a întâmplat după 2013 este faptul că o decizie favorabilă obţinută de ANPC sau de o asociaţie de consumatori are efecte la nivelul întregului portofoliu de credite pre-2010 al băncii atacate.
FMI a încercat şi a reuşit să întârzie cu câteva luni intrarea în vigoare a schimbărilor legislative, la presiunile lobby-ului bancar, via BNR. Înfiinţarea instanţei specializate, făcută din două secţii civile de la Tribunalul Bucureşti, nu înseamnă automat că băncile vor şi câştiga procesele, din moment ce aceiaşi magistraţi au dat, în mare parte, dreptate consumatorilor.
Tribunalul Bucureşti a primit până pe 31 martie oferte pentru închirirea unui spaţiu pentru noua instanţă specializat, iar acum urmează runda de negocieri cu ofertanţii. În oricare situaţie, litigiile vor ajunge în apel la Curtea de Apel Bucureşti, care va da decizia definitivă.
Cum luptă ungurii
Banca Centrală a Ungariei a amendat 35 de instituţii de creditare cu 1,2 miliarde de forinţi (5,3 milioane de dolari) pentru schimbarea unilaterală a condiţiilor serviciilor financiare.
„Amenzile sunt atât de mari, încât ar putea servi ca măsuri eficiente de prevenire“, a declarat viceguvernatorul László Windisch, responsabil în cadrul Băncii Ungariei cu protecţia consumatorilor. Cele mai mari amenzi, de 98 milioane de forinţi fiecare, au primit OTP Bank Nyrt (cea mai mare bancă din Ungaria), Erste Bank Zrt (subsidiara locală a grupului austriac Erste Group Bank AG), Raiffeisen Bank Zrt (subsidiara Raiffeisen Bank International AG), şi MKB Bank Zrt, deţinută de grupul german Bayerische Landesbank AG. Băncile amendate trebuie să înapoieze clienţilor venitul suplimentar obţinut în urma majorării comisioanelor, a declarat Windisch, într-o conferinţă de presă.
Câteva mii de consumatori ar fi fost afectaţi de majorarea comisioanelor, iar băncile ar putea fi nevoite să înapoieze în total aproximativ 10 miliarde de forinţi, a adăugat oficialul de la Budapesta. Banca Centrală a Ungariei susţine că instituţiile de creditare au încălcat drepturile consumatorilor prin schimbarea comisioanelor percepute, a costurilor şi a condiţiilor serviciilor financiare fără a oferi motive pentru astfel de decizii. Băncile nu ar fi trebuit să schimbe metodele de calcul pentru costurile cuprinse în contractele existente şi nu ar fi trebuit să introducă noi costuri la contractele existente, a declarat viceguvernatorul Băncii Ungariei.
Bănci mari şi amenzi de milioane
Alte bănci implicate sunt: CIB Bank Zrt, subsidiară a grupului italian Intesa Sanpaolo SpA, amendată cu 44 milioane de forinţi, Budapest Bank Zrt, deţinută de GE Money Bank, amendată cu 93 milioane de forinţi, şi FHB Zrt, amendată cu 95 de milioane forinţi.
Băncile din Ungaria au pierdut peste un miliard de euro în urma unei decizii din 2011 a Guvernului de la Budapesta de a veni în sprijinul celor care au credite ipotecare în valută.
În noiembrie 2013, grupul bancar austriac Raiffeisen Bank International a anunţat că nu poate exclude varianta retragerii sale de pe pieţele din Ungaria, Ucraina şi Slovenia, adăugând, însă, că nu are planuri definitive privind vânzarea diviziilor de pe aceste pieţe.
Posibilitatea ca unele bănci străine să se retragă de pe pieţele din Ungaria a fost evocată la finele anului trecut şi de guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy. Potrivit acestuia, patru dintre cele opt bănci străine ar putea să se retragă din Ungaria în următoarele 18 luni.
Se pot da amenzi retroactive
Legislatorii din Ungaria pot amenda retroactiv condiţiile din unele contracte de împrumut, a anunţat luni Curtea Constituţională, ca răspuns la o cerere a Guvernului privind credite ipotecare de aproximativ 15 miliarde de dolari.
Contractele private pot fi amendate de legislatori „în condiţii extraordinare“, ce implică un număr ridicat de cazuri similare şi unde una din părţile implicate este afectată disproporţionat de schimbarea condiţiilor din contracte, a declarat preşedintele Curţii Constituţionale a Ungariei, Peter Paczolay. Acesta a adăugat: „Modificările efectuate trebuie să ţină cont, cât de mult este posibil, de interesele ambelor părţi implicate“.
La sfâşitul lunii ianuarie, valoarea creditelor ipotecare denominate în valută se ridica la 1.750 miliarde de forinţi (7,7 miliarde de dolari), a anunţat Banca Centrală a Ungariei. Cetăţenii Ungariei au ales creditele denominate în franci elveţieni sau alte monede, înainte de 2008, când dobânzile erau reduse. Dar ratele în forinţi au urcat odată cu deprecierea forintului, pe fondul crizei financiare. Aproximativ două treimi din ipotecile emise în Ungaria sunt denominate în franci elveţieni. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avertizat în 2013 Ungaria să nu adopte măsuri unilaterale prin care să forţeze băncile să convertească creditele în valută în împrumuturi în forinţi.
Şeful BCE este îngrijorat de posibilitatea ca acest program de conversie a creditelor în valută să accelereze tendinţa de scădere a activităţii de creditare, ceea ce ar avea un impact negativ asupra stabilităţii şi creşterii economice. Printre băncile străine ale căror subsidiare din Ungaria ar urma să fie afectate de noua schemă se numără băncile austriece Raiffeisen Bank International şi Erste Group, banca germană Bayerische Landesbank şi banca italiană Intesa Sanpaolo.
