Reprezentanții IMM-urilor spun că, în mod paradoxal, reducerea taxelor și impozitelor va crește veniturile bugetare, pentru că tot mai puțini contribuabili vor fi tentați de evaziune.
Clujul s-a conturat tot mai pregnant drept cel mai important centru economic din România, după București. Însă structura economică a celor două comunități este total diferită. În timp ce Bucureștiul beneficiază de așa-numitul ”bonus de Capitală”, în sensul în care economia locală este stimulată de prezența instituțiilor administrației publice centrale, care generează ele însele un flux financiar important, precum și de faptul că marile companii multinaționale preferă să își stabilească sediile fiscale și administrative în București, tocmai pentru a fi mai aproape de instituțiile centrale ale statului, Clujul a mizat pe inovare și pe dezvoltarea puternică a IMM-urilor și a start-up-urilor.
Este semnificativ faptul că Clujul a devenit pol național de creștere în industria IT, iar cele mai importante proiecte propuse de comunitate pentru următorul deceniu sunt Cluj Innovation City și Tetapolis, două poiecte complementare, care vor fi realizate în Dealul Lombului și care vor avea drept rezultat apariția unui adevărat orășel al inovării. Cluj Innovation City ar urma să aibă 100.000 de locuitori și 20.000 de noi locuri de muncă. Primele proiecte din cadrul acestuia vor fi operaționale peste câteva săptămâni. Este vorba de Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative, dedicat IT-ului, cinematografiei sau designului, și Centrul TEAMM – Centrul pentru Transfer, Evoluție, Antreprenoriat și IMM-uri, care va încuraja transferul tehnologic dinspre cercetarea științifică spre producție și dezvoltarea unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare, precum producția de electronice.
De asemenea, Clujul a mizat pe parcurile industriale, iar cele deținute de compania Tetarom sunt cele mai performante din țară. Structura economică diferită a celor două comunități este subliniată și de dinamica strat-up-urilor. În Cluj există 2.200 de societăți de tip SRL-D, cu două sute mai multe decât în București, în condițiile în care Bucureștiul are o populație de patru ori mai mare decât Clujul. Cele mai multe dintre aceste SRL-D-uri din Cluj sunt în domeniul IT sau în industrii conexe.
Percepții diferite
Tocmai de aceea, și așteptările antreprenorilor clujeni față de măsurile de relaxare fiscală sunt oarecum diferite de cele ale celor din București, spune analistul economic Ionel Bugnar.
”Măsurile de relaxare fiscală avantajează practic mai mult IMM-urile decât marile corporații din București, care au resursele necesare pentru a plăti companii de consultanță ce le pot realiza planuri de optimizare fiscală. Însă, în general, scăderea fiscalității stimulează dinamica economică. Explicația este simplă: atunci când impozitele sunt mai mici, crește numărul celor dispuși să le plătească în mod corect și scade numărul celor dispuși să riște diferite pedepse pentru evaziune”, spune Ionel Bugnar.
Pe de altă parte, reprezentanții organizațiilor IMM-urilor atrag atenția că deflația este pericolul major pe care România trebuie să îl evite, iar reducerea taxelor și impozitelor prevăzute în proiectul noului Cod Fiscal poate contribui la acest efort, în contextul economic și social-politic al Uniunii Europene, după cum spune vicepreședintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Dan Mureșan. El nu crede că măsurile de relaxare fiscală vor însemna un minus la capitolul încasări la bugetul de stat, așa cum susțin unii analiști, ci, dimpotrivă, ar putea aduce un surplus bugetar prin ”albirea” unor fluxuri financiare din zona gri a economiei.
“Contribuția și colectarea la stat au crescut mult de la un an la altul, iar nivelul de conformare a crescut și el cu aproximativ 30 la sută. Cei de la Finanțe își programau o creștere anuală a veniturilor cu 10-15 la sută, însă acest nivel a fost depășit datorită creșterii nivelului de conformare. Dacă este un excedent sau un venit foarte mare față de ceea ce ai programat, înseamnă că nu se va ajunge la deficit ca urmare a reducerii taxelor și impozitelor”, a spus Dan Mureșan.
„Să înceteze hărțuirea firmelor!“
Pe de ală parte, consilierul județean PMP Rareș Rusu, care are o bogată experiență ca manager al unor mari companii din domeniul energetic, afirmă că ”Lecțiile de economie arată că în perioade de criză trebuie redusă fiscalitatea pentru a reintra pe creștere economică, deci, din acest punct de vedere, Guvernul Ponta nu poate spune că a inventat roata. Este clar că orice reducere a taxelor și impozitelor trebuie salutată. Însă trebuie corelate aceste măsuri cu încetarea hărțuirii la care sunt supuse firmele de către Fisc”.
„Consumul trebuie încurajat“
În ceea ce privește reducerea TVA de la 24 la 20 la sută din 1 ianuarie 2016, vicepreședintele CNIPMMR, Dan Mureșan, crede că măsura va avea drept efect o creștere a nivelului de trai al populației cu minimum doi la sută ca urmare a scăderii prețurilor. “În contextul actual economic, noi ne aflăm pe o poziție de cerere redusă. Nu vorbim doar de România, ci de întreaga Uniune Europeană. Și atunci, este previzibil faptul că scăderea TVA va stimula consumul. Oricum, noi suntem o țară atipică față de alte țări din UE, în general. De ce? La noi nu se întâmplă imediat ca o majorare de taxe și impozite să genereze venituri suplimentare la bugetul de stat.
Totuși, trebuie să remarcăm un exemplu interesant: efectul de reducere a TVA pentru produse de panificație nu a însemnat reducerea globală a prețului tuturor produselor de panificație, dar a însemnat o ieșire a multor venituri din zona gri. Și acesta a fost un avantaj pentru bugetul de stat”, a declarat Dan Mureșan. El crede că un efect pozitiv va avea și reducerea la 9% a TVA pentru produsele alimentare – carne, pește, legume și fructe.
“Cred că va fi undeva la 10 procente reducerea prețurilor. În mod normal, când faci astfel de calcule și stabilești un procent, ar trebui stabilit în consens cu cotele care se practică în alte țări, cu cotele concurențiale de TVA pe care le practică țările din jurul tău și cu capacitatea de absorbție a populației. Trebuie să recunoaștem că mai mult de jumătate din banii românilor merg pe mâncare. O reducere a TVA ar însemna ca oamenii să poată să își permită să cheltuiască mai mulți bani și pentru altceva, nu doar pentru subzistența de zi cu zi”, a spus Dan Mureșan.
În ceea ce privește măsura de scădere a cotei unice de la 16 la 14 din 1 ianuarie 2019, vicepreședintele CNIPMMR a spus că, din punct de vedere psihologic, reducerea este stimulativă:
“Este important să existe firme profitabile pe piață care să o aplice. Trebuie să ne gândim că acest procent se va aplica și ca impozit pe venitul persoanelor fizice, care iarăși înseamnă o creștere a venitului net lunar cu aproximativ două puncte procentuale. Reducerile acestea, dacă ne uităm la reducerea impozitului pe venit, automat cresc cu doi la sută suma netă pe care o primește un contribuabil în buzunar. Toate aceste lucruri au un dublu efect. Reducerea TVA înseamnă acces la mai multe produse. Reducerea impozitului înseamnă un venit mai mare. Înseamnă ca iarăși poți să cumperi mai multe produse și servicii. Tot acest circuit va genera un venit suplimentar la bugetul de stat printr-o rotație mai bună a banului”, a declarat Dan Mureșan.
O nouă filosofie fiscală
Noul Cod Fiscal are în vedere și reducerea fiscalității pentru microîntreprinderile active, în paralel cu penalizarea microintreprinderilor fără angajați, cu scopul de a stimula angajările, iar Ministerul de Finanțe se așteaptă ca această măsură, coroborată cu altele, să ducă la crearea a 325.000 de noi locuri de muncă.
“Cu cât se creează mai multe IMM-uri, cu atât se reduce povara socială asupra statului. Iar acele 325.000 de posturi vizate, de locuri de muncă nou-create pe care le urmărește statul, ar trebui să se acopere și prin aceste stimulente. La nivelul UE, are loc un proces periculos de deflație. Din păcate, din această spirală nu se poate ieși. Unul dintre motivele pentru care statul român dorește să stimuleze angajarea este să nu ajungem în această situație periculoasă pentru că un punct procentual de deflație este echivalentul a 10-15 puncte de inflație, aici e pericolul major. De aceea se stimulează consumul, angajările, pentru că deflație înseamnă că se închid firme, crește șomajul și automat se reduce vertiginos consumul. În deflație, prețurile scad, nu se mai consumă, dacă nu se mai consumă apar disponibilizări, dacă oamenii sunt disponibilizați nu au bani și tot așa într-o spirală care din păcate nu se oprește. Iar contextul economic și social-politic al Uniunii Europene dă semne că ne îndreptăm spre o situație destul de gravă”, a mai spus Dan Mureșan.
Expertul în economie Emil Culda este însă mult mai rezervat în legătură cu potențialul benefic al acestor măsuri. ”Cred că sunt, în primul rând, măsuri populiste și motivate politic. Nu cred că ele vor avea efecte asupra economiei reale dacă nu vom avea o regândire a filosofiei fiscale, în care statul să primească firmele drept partener. Avem nevoie de o nouă legislație, mai corectă, mai echilibrată și care să asigure echitatea în ceea ce privește relația dintre Fisc și contribuabili. Această legislație poate fi adoptată în urma unei analize formulate de Parlament, nu de birocrații din Ministerul de Finanțe. Și există câteva măsuri concrete care trebuie luate dacă dorim ca aceste reduceri de cote să aibă impactul dorit. O primă măsură simplă ar fi inventarierea tuturor litigiilor din ultimii 10 ani dintre contribuabili și Fisc.
Vom constata că cele mai multe astfel de litigii sunt generate de un număr redus de articole din Codul Fiscal. Aceste articole sunt redactate într-o manieră echivocă și pot fi interpretate în fel și chip. De aceea, o adevărată reformă fiscală ar trebui să înceapă cu clarificarea acestor articole. De asemenea, trebuie reformulată partea de început a Codului Fiscal, în așa fel încât statul să nu mai aibă posibilitatea de a se comporta abuziv. Avem nevoie de inspecție preventivă, care să atragă atenția asupra chestiunilor delicate și să modifice tendințele care pot apărea și care nu sunt în regulă. De exemplu, inspectorii să spună firmelor: de acum înainte nu mai puteți plăti diurne șoferilor și să modifice și legislația în consecință, nu să lase în vigoare articole cu un grad mare de ambiguitate și apoi să pretindă plăți din partea contribuabililor, cu tot cu majorări și penalități. Și, în final, nu putem vorbi de reformă fiscală fără o lege a transparenței bugetare.
O dată la trei luni, fiecare instituție publică să afișeze execuția bugetară detaliată, modul în care sunt colectate veniturile și modul în care sunt realizate cheltuielile. Însă detaliat nu înseamnă două pagini, ci mii de pagini dacă este nevoie. Astfel, vom putea pune presiune pe autorități și vom constata că avem bani și pentru Educație și pentru Sănătate și, poate, nu mai avem nevoie de DNA, pentru că posibilitatea unor manevre ilegale va fi drastic diminuată”, spune expertul Emil Culda.
