În Occident riscul e mai scăzut, iar profiturile sunt mai mici și pe termen lung. Pe scurt, este vorba despre riscul investiției făcute. În Germania, mediul economic este stabil și previzibil și de aceea băncile au un profit de cinci ori mai mic, dar și o perspectivă diferită a afacerii. Câștigă mai puțini bani în mai mult timp.
Ion Radu Zilișteanu, analist economic, a explicat „României libere“ că în bănci există noțiunea de „spread“. „În cazul băncilor, «spread»-ul poate fi și diferența dintre dobânda activă și dobânda pasivă, care dă diferența de profitabilitate dintre băncile din România și cele din Occident. Dobânda activă e cea pe care o solicită băncile la credite, cea pasivă o bonifică la depozite. De exemplu, la depozit 2% și la credit 5%. Diferența, «spread»-ul acesta, e cu atât mai mare, cu cât o țară este mai riscantă, pentru că trebuie să acopere riscurile asociate“, explică Zilișteanu, care e profesor de Finanțe-Bănci.
Pe de altă parte, pentru că piața din România este așa cum e, băncile practică comisioane mult mai mari pentru diverse operațiuni decât în Occident – altă sursă de venituri. Când creditarea și-a încetinit motoarele din cauza crizei, băncile au mărit anumite categorii de comisioane ca să-și prezerve profitul, explică expertul. „În general, la creditele ipotecare sau garantate cu ipotecă, băncile cer o garanție de 120% din valoarea creditată. În Vest cer mai puțin“, a explicat analistul economic.
„Băncile au acces la robinetul de bani al Băncii Centrale (n.n.: BNR), fără costuri semnificative pentru ele“, a declarat pentru Digi24 economistul Cristian Păun. Totuși, particularitatea sistemului bancar românesc e că 80% din activele băncilor ce acționează în România sunt subsidiare ale unor transnaționale, explică Zilișteanu.
„Băncile-mamă se pot alimenta cu bani ieftini datorită programului de relaxare cantitativă inițiat de Banca Centrală Europeană (BCE). BCE aruncă bani în piețe, ca să contracareze deflația și atunci aceste bănci-mamă au, via BCE, acces la bani ieftini.
De la BNR subsidiarele nu au acces la bani ieftini, pentru că accesul la resursele de finanțare ale BNR se face în anumite condiții foarte clar delimitate, deci nu BNR este sursa de bani ieftini, ci BCE“, a spus „României libere“ analistul economic.
Expunerea băncilor străine în România a tot scăzut. Liniile de finanțare de la băncile-mamă către subsidiare până la începutul lui 2008 defineau faptul că atunci băncile făceau afaceri și mai bune în România. Nu se bazau pe depozitele românilor, la care trebuiau să bonifice dobânzi relativ mari, ci pe liniile de finanțare de la băncile-mamă. Odată cu criza, băncile-mamă au intrat și ele în dificultate și au început să închidă robinetele de la aceste linii de finanțare, ceea ce a coincis și cu reducerea creditării În România.
La creditele ipotecare sau garantate cu ipotecă, băncile cer o garanție de 120% din valoarea creditată. În Vest cer mai puțin.“ Ion Radu Zilișteanu, analist economic
