12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăDecizii electorale și tăierea investițiilor, riscuri pentru a reintra în recesiune

Decizii electorale și tăierea investițiilor, riscuri pentru a reintra în recesiune

 

Banca Națională a redus din nou prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,3% la 2,2%. Sunt semne de redresare economică? Ce riscuri ne așteaptă într-un an electoral?

Banca centrală a anunțat o țintă a ratei inflației sub cea prognozată anterior, după ce la jumătatea anului rata anuală a inflaţiei a coborât la un minim de 0,66%, sub limita inferioară a intervalului de variaţie al ţintei stabilite.

Mugur Isărescu a arătat că intrările de capital, o parte dintre acestea provenind din Ucraina, au împins în jos rata inflației, prin aprecierea nominală a leului: „Sunt capitaluri migratoare care au plecat şi din Ucraina. Eu nu mă aşteptam să avem asemenea intrări de capital după Ucraina. Uneori trebuie să ai necazuri la graniţă ca să te «pomeneşti» cu fluxuri de capital”. Însă, mai există și alți factori, cum ar fi dinamica preţurilor volatile ale produselor alimentare şi impactul preţurilor de import. Guvernatorul BNR avertizează însă că “dacă vrem creştere economică, nu ne deranjează inflaţia. Este nevoie de inovaţie, creşterea productivităţii, stimularea forţei de muncă. Nu văd la momentul actual o legătură între inflaţie şi creşterea economică”.

Se pare însă că scăderea inflației a rămas numai în statistici și nu a ajuns și în mediul de afaceri. “Reducerea inflației nu este simțită în mod real de IMM-uri. Există aceeași presiune, dacă nu chiar mai mare, pentru a crește prețurile la produsele finite și nu se simte o scădere a prețurilor la aprovizionare”, spune Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România. În ceea ce privește creditarea, acesta arată că nivelul este foarte scăzut, cele mai multe bănci fiind interesate să cumpere portofoliile altor bănci, și nu să se orienteze către finanțarea unor proiecte importante.

La rândul său, secretarul general al Asociației Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu, spune că politica BNR de stabilizare a cursului de schimb și de reducere a dobânzii de referință (care va stimula creditarea) susține activitatea de export. Ionescu arată că deficitul de circa 10 miliarde de euro care s-a menținut aproape constant în 2011 și 2012 s-a redus la 5,7 miliarde anul trecut. “Din păcate, în 2014 nu cred că vom reuși acest lucru, deoarece pe primele cinci luni deficitul a crescut cu 117,6 milioane de euro. Am pierdut foarte mult la exporturile extracomunitare fiindcă fondurile de promovare a exporturilor au fost tăiate drastic de premier. În prezent, exporturile României continuă să fie orientate în proporție de 75% către UE (schimburi intracomunitare), industria electronică și cea constructoare de mașini având o pondere de 50% din total exporturi”, afirmă secretarul general al ANEIR.

Ce riscuri există

“Pentru prima dată în 20 de ani am depășit acest obstacol al inflației mari, care dădea peste cap planurile de afaceri ale companiilor și crea probleme BNR. Acum este un moment favorabil, care conduce la stabilizarea și altor indicatori macroeconomici, cum ar fi dobânzile. De asemenea, putem să ne gândim și la aderarea la zona euro, fiindcă până acum nu îndeplineam condițiile. Pe de altă parte, România nu este amenințată de pericolul deflației, prin scăderea prețurilor, situație ce îngrijorează alte țări europene”, arată Aurelian Dochia, analist financiar. Acesta susține că scăderea inflației este una conjuncturală, după ce anul trecut a fost redus TVA la anumite produse alimentare, ceea ce a condus la scăderea prețurilor, efectul urmând să dispară din a doua parte a anului. Pe de altă parte, se așteaptă o ușoară creștere a prețului energiei.

“Însă ieșirea din criză nu ține numai de scăderea inflației, ci de creșterea economică. Pe primele două trimestre am avut o surpriză plăcută, spre 3%, ceea ce induce ideea că s-a depășit criza. Însă nu trebuie exclusă o revenire a recesiunii în anumite țări europene, care ar afecta și România”, explică Aurelian Dochia. Printre riscuri, acesta enumeră criza din Ucraina și sancțiunile impuse de Rusia, dar și măsurile populiste pe care guvernul le poate lua în an electoral. “Reducerea de taxe și impozite sau creșterea salariilor și a pensiilor sunt decizii ale căror efecte se văd în anii următori și duc la dezechilibre”, declară analistul. Un alt risc – menținerea echilibrului bugetar prin renunțarea la investiții, decizie care are efecte negative pe termen lung.   

Cele mai citite

O femeie de 31 de ani a fost reținută pentru efectuarea repetată de intervenții chirurgicale estetice minim invazive

O femeie în vârstă de 31 de ani a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată magistraţilor cu propunere legală, pentru...

Se dezumflă balonul Green Deal!

În România, nu se vorbește deloc despre eșecul reuniunii miniștrilor de mediu din UE, cu privire la adoptarea Legii pentru Refacerea Naturii. Deși grupul...

Guvernul va da un OUG joi prin care numărul funcțiilor de conducere ar putea ajunge la 10% în aparatul de stat

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi un proiect de ordonanţă de urgenţă(OUG) privind modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum posibilitatea stabilirii, în anumite...
Ultima oră
Pe aceeași temă