Comisia Europeană (CE) avertizează România că a uitat să transpună directiva privind redresarea băncilor, care prevede ca acționarii să suporte costurile salvării instituțiilor bancare, și nu cetățenii.
România mai are două luni pentru a transpune prevederile directivei astfel încât să nu ajungă în fața Curții de Justiție a UE, iar o posibilă condamnare să conducă la amenzi usturătoare.
“Autoritățile de linie competente sunt Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul Finanțelor. Proiectul de transpunere este într-un stadiu avansat, însă din cauza complexității directivei a fost imposibil până acum să avem o lege în vigoare. Practic, trebuie găsită o soluție optimă care să respecte atât directiva, cât și cadrul legislativ intern, în special Constituția”, a precizat, pentru „România liberă“, Răzvan Horațiu Radu, agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a UE. Și viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, ne-a spus că există dubii și în alte state membre privind concordanța măsurilor dure prevăzute de directivă și legislațiile naționale.
Noile norme introduse prin directivă oferă autorităților naționale instrumentele și competențele necesare pentru a gestiona intrarea în dificultate a băncilor și a marilor firme de investiții din statele membre ale UE.
Obiectivul este acela de a garanta că băncile aflate în pragul insolvenței pot fi restructurate fără a obliga contribuabilii să plătească pentru menținerea stabilității financiare. Se prevede, în schimb, că acționarii și creditorii băncilor trebuie să își suporte partea lor din costuri, prin intermediul unui mecanism de “recapitalizare internă”. “Utilizarea instrumentelor și a competențelor de rezoluție prevăzute în prezenta directivă poate afecta drepturile acționarilor și pe cele ale creditorilor. Mai exact, competența autorităților de a transfera acțiunile sau o parte ori totalitatea activelor unei instituții către un cumpărător privat, fără acordul acționarilor, afectează drepturile de proprietate ale acționarilor”, se arată în textul directivei.
Olteanu explică faptul că BNR poate decide de a prelua din proprietatea privată o bancă, pentru a o salva, iar dacă mai rămân bani, la sfârșit, proprietarii să fie despăgubiți. “În situații de criză se iau măsuri excepționale. Pui în cântar depozitele cetățenilor și drepturile acționarilor. Din punctul nostru de vedere trebuie protejați în primul rând deponenții, micii întreprinzători care au luat credit și cei care au făcut plăți prin bancă”, susține viceguvernatorul BNR. Acesta arată că, în Belgia, țară care are aceleași prevederi ca și România în ce privește justa despăgubire în cazul exproprierii, înainte de a acționa se cere acordul unui judecător.
Olteanu spune că unul dintre scenarii este cel al constituirii de către stat a unei bănci-punte, în care sunt aduse activele și pasivele băncii care urmează să fie salvată, mai puțin creditele neperformante. Acțiunile le rămân proprietarilor, însă valoarea lor scade semnificativ, iar banca intră în insolvență.
Businessweek a calculat că băncile europene au primit ajutoare de la stat, în 2009, în valoare totală de 4.000 de miliarde de euro. Însă sprijinul statelor a continuat și în anii următori.
Infringement. Avertizări pe bandă
Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu a transpus în dreptul intern actul normativ revizuit al UE privind vehiculele scoase din uz. De asemenea, Comisia a avansat o altă procedură de infringement împotriva țării noastre, care vizează legislația drepturilor de autor.
