Recent, arătam în România Liberă că împrumuturile în lei au devenit mai ieftine decât cele în valută pe anumite segmente (creditele Prima Casă). Reversul medaliei îl experimentăm cu depozitele în moneda naţională.
Un depozit pe 3 luni în lei porneşte de la o dobândă de 4,4% la Banca Feroviară, 4,35% oferă Volksbank, 4,20% Alpha Bank. Dar asta se întâmplă în cazul băncilor de buzunar. Băncile mai mari precum BRD (3,6%), Banca Transilvania (3,5%), CEC (3,25%) nu mai pun mare preţ pe stimularea deponenţilor proprii. Vestea proastă este că în acest moment economisirea în lei nu oferă o marjă de siguranţă prin dobânzi pentru a contracara mişcările neprevăzute ale cursului.
Asta deoarece la euro se primesc la 3 luni dobânzi de maximum 3% (Marfin Bank), 2,6 % (Banca Feroviară), 2,4% (Banca Românească) iar băncile mari intră bine sub 2% pe an:BCR – 1,25%, Raiffeisen – 1,4%, BRD, CEC – 1,75%. La o depreciere de 2% a cursului (de la începutul anului leul a pierdut deja 1% faţă de euro), cei care şi-au păstrat banii în lei vor intra în pierdere raportat la cei cu depozite în euro. Este o evoluţie contrară celei consemnate în ultimii ani, când dobânzile mai generoase pe leu ofereau o acoperire mulţumitoare celor care doreau să-şi conserve valoarea economiilor.
Cum s-a ajuns aici?
Este efectul excesului de lichiditate care există în piaţa bancară. BNR a redus succesiv nivelul dobânzii de politică monetară până la nivelul actual de 3,75%. În plus, băncile au la dispoziţie permanent robinetul cu bani deschis la BNR prin licitaţiile săptămânale Repo. Puţine mai iau însă bani din această sursă de vreme ce indicatorul Robor la 3 luni (dobânda pentru resursele plasate de bănci) a intrat sub 2% pe piaţa interbancară. Asta şi în condiţiile în care Banca Centrală le-a eliberat recent o parte din rezerve (per total aproximativ 1,4 miliarde euro). Cum băncile nu se înghesuie să crediteze economia şi au fost inundate cu bani, la ce bun să stimuleze economisirea?
Alternative pentru deponenţi
Primul lucru la care se gândesc deponenţii frustraţi este că ar putea obţine un câştig mai bun la bursă. Este adevărat că există acţiuni “de dividend” ce ar oferi în acest moment un randament superior unui depozit la termen, chiar dublu (vezi utilităţile-Transgaz, Transelectrica, Conpet, Romgaz). Din păcate, bursa vine după o mişcare ascendentă de mai mulţi ani, pe fondul politicii de stimulare monetară a economiei americane (bursa din SUA dă ora exactă pe pieţele de capital), iar o corecţie în 2014 are o probabilitate destul de mare. Puteţi însă redirecţiona banii din depozite spre o afacere cu marjă bună de profit şi o nişă sigură de piaţă. Poate fi afacerea unor amici, cunoscuţi ori poate chiar propria afacere. Terenurile agricole, după toată presa favorabilă de care s-au bucurat în ultima vreme, nu sunt o opţiune de luat în calcul (când toată lumea se focalizează pe un anumit activ şansele ca preţul să nu mai aibă potenţial de creştere în perioada următoare sunt consistente).
