În timp ce unii economiști afirmă că scăderea producției industriale în august, anunțată zilele trecute de către Statistică, afectează creșterea economică pe acest an, alți analiști susțin că nu va exista un impact negativ.
Deşi nu s-a încheiat al treilea trimestru al acestui an şi în pofida faptului că se referă doar la producţia industrială şi nu la întreaga economie naţională, cifrele pe care Institutul Naţional de Statistică le-a dat publicităţii zilele trecute îngrijorează. În august, producţia industrială, responsabilă pentru aproximativ o treime din formarea PIB, a scăzut faţă de luna iulie, în pofida rezultatelor pozitive valabile pentru primele opt luni ale acestui an.
Producţia industrială (serie brută) a scăzut în august faţă de luna precedentă cu 20,2%, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-22,8%) şi industria extractivă (-0,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au crescut cu 1,6%.
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi pentru industria bunurilor de capital (-33,5%), industria bunurilor de uz curent (-14%), industria bunurilor intermediare (-13,8%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-4,4%). Industria energetică a crescut cu 0,7%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 2,7%, din cauza scăderii industriei prelucrătoare (-3,5%) şi a industriei extractive (-0,4%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,6%. Pe marile grupe industriale, scăderi s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (-2,6%), industria bunurilor de uz curent (-1,8%) şi în industria bunurilor intermediare (-1,6%) şi creşteri în industria energetică (+2,5%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,1%).
Rezultatele vin după o primă lună proastă a actualului trimestru, respectiv iulie, lună în care producţia industrială a scăzut cu 0,1% comparativ cu iunie, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate. Este al treilea trimestru consecutiv de creştere negativă, comentează economistul Lucian Isar. Alţi specialişti preferă însă să se concentreze pe rezultatele primelor opt luni din acest an, mai bune decât cele de anul trecut. Profesorul Dan Armeanu de la Academia de Ştiinţe Economice Bucureşti spune că recesiunea tehnică este un concept ce nu trebuie confundat cu cel de recesiune economică.
”Recesiunea tehnică constă în scăderea PIB în două trimestre consecutive. (…) Poate pune în evidenţă o scădere conjuncturală a PIB-ului, poate fi un semnal de reducere a ritmului de creştere a PIB-ului sau poate fi chiar un semnal de apariţie a recesiunii economice”, spunea el în vara acestui an.
Probabil că aici rezidă şi disputele purtate de premier şi presă în privinţa recesiunii. Victor Ponta respinge ideea că România se află în scădere economică. Institutul Naţional de Statistică (INS) a “reconfirmat” creşterea economică a României şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a “îmbunătăţit” prognoza, de la 2,2% la 2,4%, adăugând că alte date reprezintă doar o “campanie electorală a presei”, a declarat el zilele trecute.
Jurnaliştii l-au atenţionat că INS a reconfirmat recesiunea tehnică, dar premierul a negat. “Nu, INS a reconfirmat creşterea economică faţă de anul trecut şi, după cum se ştie, anul acesta ne vom încadra în toate ţintele. Restul e campanie electorală”, a afirmat Ponta. INS a publicat miercuri a doua serie de date provizorii privind evoluţia PIB în primele două trimestre din acest an şi pe primul semestru. Deşi a urcat uşor estimările nominale şi relative privind PIB atât pentru primul trimestru, de la -0,2% la -0,1%, cât şi pentru al doilea trimestru, de la -1% la -0,9%, INS a reconfirmat prin aceste date intrarea în recesiune tehnică, evoluţie care indică încetinirea creşterii economice şi posibile riscuri de stagnare în perspectiva următoarelor trimestre.
