Banca Naţională a României (BNR) a transmis Parlamentului un răspuns la cererea preşedintelui de reexaminare a Legii privind darea în plată, prin care propun o serie de criterii clare pentru departajarea beneficiarilor de drept ai noului act normativ, dar şi un set de obligaţii pentru instituțiile bancare, care să garanteze un proces corect de împărţire a poverii între clienţi şi bănci.
Executarea silită ar trebui să fie doar o soluţie de ultim resort, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „Cererea de reexaminare a preşedintelui a primit din partea BNR un răspuns detaliat. Peste 20 de pagini se găsesc de câteva săptămâni bune în Parlament pentru a fi dezbătute. Este obligaţia acestei instituţii să îşi dea părerea şi când este solicitată, şi atunci când procesul legislativ se referă la sistemul financiar-bancar. (…) BNR a susţinut, continuă să susţină şi va susţine recomandări către băncile comerciale pentru a evita demararea de către acestea a procedurilor de executări silite ale consumatorilor de produse financiare, ale căror obligaţii financiare au devenit prea împovărătoare din cauza unor schimbări neaşteptate survenite după încheierea contractului de credit prin iniţierea unor negocieri menite să conducă la identificarea unor soluţii echilibrate“, a declarat ieri Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe pe teme de dezvoltare regională a României.
Potrivit acestuia, BNR a pornit în demersul său de la viziunea Directivei 17/2014, care va trebui să fie pusă în practică şi în România în cursul lunii martie. Directiva se referă la contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunurile imobile rezidenţiale, însă, în opinia guvernatorului, nu a fost luată în considerare deloc în forma actuală a legii privind darea în plată. “Directiva se referă la o umanizare a creditării prin asigurarea unui caracter sustenabil şi, inclusiv, prin refacerea încrederii consumatorilor în sistemul financiar prin creşterea gradului de educaţie financiară a consumatorilor în ceea ce priveşte practicile responsabile de gestionare a datoriilor. Din acest punct de vedere, privind şi la prevederile Directivei 17, dacă se poate în acest text de lege, cel puţin parţial, dacă nu într-un text de lege special, pentru stocul de credite, adică pentru creditele în derulare, acest proces de umanizare, de renegociere, de găsire de soluţii pe cale bilaterală, trebuie derulat ca urmare a unei evaluări realizate pe criterii obiective care să justifice începerea acestui proces de renegociere. Finalitatea obţinută trebuie să fie împărţirea între clienţi şi bănci a poverii suplimentare. Această povară suplimentară apărută ca efect al crizei şi împărţirea s-ar putea introduce în textul legii“, a precizat Mugur Isărescu.
Pe de altă parte, BNR propune şi o serie de obligaţii pentru bănci, care ar putea fi introduse în lege. “Pentru a trece de la ceea ce noi facem şi în prezent, constrângere morală, la instrumente mai constrângătoare, în concordanţă cu Codul Civil şi cu legile bancare existente de 25 de ani, şi nu în dauna legislaţiei bancare, (legea – n.r.) poate prevedea reglementări prin care băncile să fie obligate să construiască parteneriate de bună-credinţă cu debitorii despre care am vorbit. Aceste măsuri vor cuprinde cel puţin următoarele obligaţii pentru bănci, care pot să fie prevăzute în lege: să elaboreze planuri de negociere transparente, în care luarea în considerare a executărilor silite să fie o soluţie de ultim resort, băncile să raporteze Băncii Naţionale planurile de negociere şi stadiul negocierilor cu clienţii“, a subliniat guvernatorul BNR.
„Directiva prevede o umanizare a creditării prin asigurarea unui caracter sustenabil şi, inclusiv, prin refacerea încrederii consumatorilor în sistemul financiar prin creşterea gradului de educaţie financiară a consumatorilor în ceea ce priveşte practicile responsabile de gestionare a datoriilor“, a mai spus acesta.
Prim-ministrul cere modificarea
Premierul Dacian Cioloş a afirmat că legea dării în plată trebuie să vizeze “într-adevăr cazurile sociale“, şi nu pe speculatorii imobiliari care au luat credite de milioane de euro şi riscă acum să destabilizeze sistemul bancar. „Această lege trebuie, nu doar declarativ, ci şi faptic, să vizeze într-adevăr cazurile sociale, acele situaţii în care creditorii au luat un credit de la bancă ca să îşi cumpere o casă, un apartament în care locuiesc, şi, atunci când au probleme de rambursare, să nu fie în situaţia de a scoate familia în stradă. Nu cred că această lege, sub acoperirea declarativă a cazurilor sociale, (trebuie – n.r) să rezolve problema speculatorilor imobiliari care au luat credite de milioane sau zeci de milioane de euro să investească în imobiliare şi acum văd că nu le mai funcţionează piaţa şi (vor – n.r.) să arunce în aer sistemul bancar ca să îşi rezolve problemele. Când vorbesc de aruncare în aer a sistemului bancar nu mă refer la a salva cu orice preţ băncile pentru că premierului îi sunt dragi băncile şi nu-i sunt dragi cetăţenii. Dar, dacă noi destabilizăm sistemul bancar, tot asupra celor care iau credite de la bănci sau celor care ţin bani în bănci se vor răsfrânge negativ aceste efecte. La asta trebuie să ne gândim când luăm o decizie: care e şi impactul pozitiv pe termen scurt, dar şi pe termen lung“, a declarat Dacian Cioloş într-o conferinţă de presă la Alba Iulia.
Acesta a adăugat că a avut cu băncile o discuţie “foarte deschisă şi foarte clară“ şi a admis că acestea au făcut anumite greşeli în anii trecuţi. “Băncile au făcut anumite greşeli în trecut şi acum, într-un anumit fel, plătesc preţul acestor greşeli şi al acestei imobilităţi sau rigidităţi în a aborda aceste situaţii, însă, pe de altă parte, e important pentru economia României şi pentru clienţii băncilor să avem stabilitate în sistemul bancar. Şi o lege ca şi aceasta poate să arunce în aer sistemul bancar dacă nu e gândită bine“, a precizat prim-ministrul, care a adăugat că decizia finală aparţine Parlamentului.
