După două suplimentări succesive ale Programului Prima Casă, în luna mai şi în urmă cu câteva zile, cu câte 500.000 de lei, unele voci din piaţă propun creşterea plafonului de creditare la cel puţin 75.000 de euro şi nişarea programului doar la cazurile sociale.
Andreea Comşa de la Premier Estate Management mai crede şi că programul ar trebui să devină predictibil, astfel încât să existe o perspectivă a sa pe cel puţin câţiva ani.
Unele voci experte chestionate de “România liberă” sunt contra ideii, explicând că formularea e contradictorie, nişând excesiv programul, ori critică ideea transformării programului într-unul strict social, dar şi proiectul Strategiei pentru locuire a Executivului, în timp ce altele îl sprijină, afirmând că România are prea mulţi proprietari, iar tinerii de succes ar trebui să descopere întâi virtuţile economisirii.
Există un întreg sistem ANL de locuinţe pentru persoanele fără posibilităţi, spune analistul financiar Aurelian Dochia. “Cumva, s-ar dubla programele guvernamentale îndreptate către aceste categorii. Nu cred că are rost să mai fie un pogram dedicat aceluiaşi segment de persoane. Mai bun e programul ANL”, a declarat Dochia Rl.
Prima Casă, un program pentru locuinţe vechi
Cristian Păun, profesor universitar la ASE, a spus Rl că Programul Prima Casă “are două probleme: nu deserveşte strict componenta socială, adică pe cei foarte-foarte săraci, ca să beneficieze de un astfel de program; nu se referă la construcţia de case, ci şi la achiziţionarea unor case vechi”.
Păun crede că Prima Casă ar trebui să încurajeze mai degrabă construcţia de case noi, care să se facă “în condiţii de siguranţă maximă – să nu mai avem probleme cu buline roşii, verzi şi de alte tipuri şi ar trebui poate să aibă în vedere reabilitarea caselor cu bulină roşie”.
Aurelian Dochia, analist financiar: “Există un întreg sistem ANL de locuinţe pentru persoanele care nu au posibilităţi. Cumva, s-ar duba programele guvernamentale îndreptate către aceste categorii de populaţie. Nu cred că are rost să mai fie un pogram dedicat aceluiaşi segment de persoane. Mai bun este programul ANL.”
Totuşi, nu e o contradicţie între mărirea plafonului şi adresabilitatea exclusivă la cazurile sociale? Desigur, spune Dochia, e o contradicţie, “dacă sunt cazuri sociale, ei nu au pretenţii la locuinţe de 75.000 de euro. Programul Prima Casă a susţinut piaţa imobiliară, mai ales în perioada de criză. Probabil că fără acest program piaţa imobiliară s-ar fi prăbuşit mult mai rău decât a făcut-o după 2009”.
Discriminări
“În ţările în care a funcţionat şi funcţionează, Prima Casă e un program gândit să se refere la prima achiziţie imobiliară din viaţa unui om, indiferent de nivelul lui de venituri”, a explicat Rl analistul economic Ion Radu Zilişteanu. Noua strategie pentru locuire, a spus acesta, “face tot felul de discriminări legate de venituri şi aceasta nu e corect. În acest document, cazurile sociale ar fi acele persoane ce câştigă sub salariul mediu pe economie”.
75.000 de euro – creşterea plafonului de creditare la Programul Prima Casă, dorit de unele voci din piaţa imobiliară
Pot să facă aceştia un credit? “Asta e problema. Iei nişte măsuri cu aparenţă socială şi te trezeşti că n-ai cui să le dai. Eu aş lăsa Prima Casă fără limitări de venituri. Aş mări plafonul, pentru că aceasta respectă realităţile de pe piaţa imobiliară şi, eventual, pentru cazurile sociale, aş inventa altceva”, opinează Zilişteanu.
Presiune bugetară tot mai mare
Totuşi, Cristian Păun, profesor universitar la ASE, îl contrazice. România, spune Păun, e o ţară atipică şi Prima Casă încurajează derapajele. “Avem peste 95% dintre locuitori proprietari de apartamente, ceea ce nu regăsim în nici o statistică din lume. Raportul proprietar – chiriaş e foarte mare. Acest program încurajează oamenii să devină în continuare proprietari, ceea ce poate fi o problemă, în perspectiva unei creşteri semnificative a preţului acestor tipuri de active”, a explicat Rl Păun.
“Devine o problemă pentru buget. Presiunea bugetară este foarte mare. Asistenţa din partea statului trebuie să se refere strict la cazurile sociale”, spune universitarul.
Dar tinerii de succes, care lucrează de câţiva ani, au salarii de peste 1.000 de euro şi nu pot să-şi ia locuinţă, pentru că nu sunt cazuri sociale, nu devin astfel o problemă? “Asta e, trebuie să încurajăm şi economisirea într-un fel. Într-un sistem economic, e mult mai sănătos să încurajezi achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată, nu pe credit, ci din resurse economisite. Economisirea e mult mai sănătoasă decât creditul bancar în orice sistem economic”, e de părere Cristian Păun.
Totuşi, Ion Radu Zilişteanu, care e profesor de Finanţe-Bănci tot la ASE, îl contrazice pe Păun. “Nu sunt de acord. Prejudiciază o categorie la care eu ţin foarte mult: tinerii profesionişti. Aceştia nu au bani de avans la un credit ipotecar normal”. În prezent, băncile au redus avansul la creditul ipotecar imobiliar la 15%, după ce, din cauza Legii 77 a dării în plată, îl ridicaseră până la 40%.
