13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăHarta cutremurelor în România

Harta cutremurelor în România

Care sunt cele mai expuse zone din Bucureşti şi restul ţării şi cum te poţi proteja de efectele unui seism major, într-o analiză RL.

Un cutremur major ar avea efecte devastatoare mai ales asupra Moldovei şi Bucureştiului, reiese dintr-o hartă realizată de specialişti în domeniu. Cele mai expuse zone din Capitală sunt cartierele Pantelimon şi Colentina, dar şi centrul Bucureştiului. La polul opus regăsim Balta Albă, acolo unde cutremurul din 1977 a fost resimţit la o intensitate de două ori mai mică decât în restul Capitalei. Pe harta alăturată, cu roşu şi albastru sunt marcate zonele cele mai expuse. Roşu pentru cutremure de adâncime (generate cu epicentrul în Vrancea şi cele mai frecvent întâlnite) şi albastru pentru cele de suprafaţă. Specialiştii estimează că un cutremur de amplitudinea celui din 1977 ar provoca pagube de cel puţin 6 miliarde de euro.

Capitala, expusă total. Istoricul dezastrelor

Ultima expertiză a clădirilor cu risc seismic din Bucureşti s-a făcut în anul 1993. În ultimii 20 de ani, au fost consolidate doar 700 de apartamente din aproape 6.000 vulnerabile, notează Digi 24.

Ordonanţa 20 din anul 1994 privind măsurile pentru reducerea riscurilor seismice obligă statul să sprijine românii care doresc să îşi consolideze clădirile prin acordarea unor împrumuturi avantajoase. Obstacolul însă apare exact unde te aştepţi mai puţin: la proprietari.

În timp ce 5.000 de proprietari bucureşteni ezită să-şi dea acordul pentru consolidare, specialiştii avertizează că revenirea unui cutremur de peste
7 grade nu ar fi o surpriză, iar numărul construcţiilor nesigure este nepermis de mare.

La zece zile după cutremurul din anul 1977, Charles Richter, cel mai renumit seismolog al lumii, inventatorul scalei magnitudinilor, a trimis o scrisoare autorităţilor române în care trăgea un semnal de alarmă: „Nicăieri în lume nu există o concentrare de oameni atât de expusă unor mişcări de teren ce provin din aceeaşi sursă“. Rich­ter studiase condiţiile în care se produc cutremure în România încă din anul 1940.

Capitala stă pe un sol instabil, dar are totuşi şi zone mai trainice. Colinele oraşului, Drumul Taberei, Uranus, locul pe care se află acum Casa Poporului, Dealul Mitropoliei, Dealul Văcăreştilor, Berceniul sunt cele mai stabile din punct de vedere geologic. Specialiştii sunt însă rezervaţi când vorbesc despre rezistenţa acestor terenuri în caz de seism.

Cutremurul cel mai mare din istoria României a fost cel din 1802. A avut 7,4 grade şi s-a resimţit până la Moscova şi Salonic. Atunci s-a prăbuşit turnul Colţei, cea mai înaltă clădire din cetatea lui Bucur la acea vreme.

Într-o dimineaţă de duminică, la ora 3.40, pe 10 noiembrie 1940, un seism de 7,4 grade pe scara Richter lovea din nou sudul ţării. Totul a durat 45 de secunde. Cele mai afectate au fost oraşele din apropierea epicentrului: Panciu, Odobeşti, Focşani. În Bucureşti, singura clădire care s-a prăbuşit a fost blocul Carlton. Era considerat un diamant arhitectonic, o construcţie revoluţionară de 12 etaje, ce se află la intersecţia străzii Câmpineanu cu bulevardul Magheru. Numărul victimelor s-a ridicat la 300 de persoane.

Cum mă protejez

Dacă pentru prevenirea incendiului sau a exploziei există astăzi soluţii tehnice din ce în ce mai perfecţionate, inundaţiile sau cutremurele sunt practic imposibil de prevenit sau de evitat. Tocmai de aceea asigurarea PAD împotriva cutremurelor, inundaţiilor şi alunecărilor de teren este obligatorie. Însă aceasta nu este suficientă.

Aceleaşi evenimente care pun în pericol clădirea locuinţei pot afecta şi bunurile (mobilier, aparatură electrocasnică, aparatură electronică, îmbrăcăminte, unelte gospodăreşti, alimente etc.) – care nu sunt acoperite de poliţa obligatorie PAD. Un alt pericol permanent îl reprezintă furtul prin efracţie şi prin acte de tâlhărie, care, de asemenea, pun în pericol bunurile de valoare, putând duce şi la distrugeri în locuinţă. Acţiunile răuvoitoare ale unor persoane (acte de terorism/vandalism) pot produce şi ele distrugeri ale bunurilor sau casei – nici ele acoperite prin PAD. Toate aceste evenimente sunt tot atâtea argumente ce susţin necesitatea unei poliţe facultative de asigurare pentru casă şi pentru bunurile conţinute în aceasta, în afară de asigurarea obligatorie PAD.

Când se face asigurarea?

Asigurarea facultativă a locuinţei şi a bunurilor conţinute în aceasta se poate încheia oricând în cursul anului. Încheierea unei asigurări facultative pentru locuinţă este cea mai ieftină modalitate de protejare a clădirii şi a bunurilor personale, mai ieftină decât achiziţionarea unui sistem perfecţionat de alarmă sau chiar decât întreţinerea anuală a unui câine de pază. Am încercat să întocmim un top în funcţie de preţ. Poliţele luate de noi în considerare acoperă toate cele patru categorii de riscuri esenţiale. Am realizat un calcul pentru un apartament de două camere în valoare de 60.000 de euro, din Bucureşti, situat
într-un bloc construit în 1990. Valoarea bunurilor din apartamentul nostru virtual este de 5.000 de euro. Din perspectiva preţului, pe primul loc se clasează Astra, care, pentru 60 de euro, asigură clădirea şi apartamentul şi oferă ca bonus asigurarea bunurilor şi asigurarea de răspundere. În top se află şi Generali, cu un cost al poliţei de 131 de euro. Urmează plutonul companiilor care oferă o serie de asigurări suplimentare.

Ce se asigură

Riscurile acoperite sunt identice atât pentru asigurări de locuinţă, cât şi pentru bunurile conţinute, cu excepţia furtului, care este asigurat doar pentru bunuri. De regulă, societăţile de asigurări impun, pentru clădiri şi bunuri, asigurarea aşa-numitelor „riscuri standard“ (incendiu, trăsnet, explozie, căderi de corpuri grele pe clădiri), celelalte riscuri numite „extinderi“ (cutremur de pământ, inun­daţie, furtună, grindină, avalanşă de zăpadă, alunecări de teren etc.) fiind opţionale. Unele societăţi de asigurare de locuinţă oferă şi acoperirea unor riscuri speciale, precum: riscuri politice (greve, tulburări civile) şi terorismul sau vandalismul. Tot un risc special este şi inundarea apartamentelor de bloc cauzată de instalaţiile proprii de apă sau de încălzire sau provocată de apa provenită de la apartamente vecine. Riscul de furt se asigură numai împreună cu celelalte riscuri. În ceea ce priveşte bunurile, acestea pot fi asigurate în totalitate sau numai o parte din ele. Pentru asigurarea riscurilor de accidente şi răspundere civilă faţă de terţi nu sunt prevăzute riscuri standard şi extinderi. Poliţa de asigurare pentru locuinţă se poate încheia pe o perioadă de un an, dar şi pe perioade mai scurte, însă nu mai puţin de o lună.

Cât plătesc

Valoarea reală reprezintă valoarea de nou (preţul de înlocuire), din care se scade uzura în raport cu vechimea, întrebuinţarea şi starea de întreţinere a bunului respectiv. Societăţile de asigurări deţin metodologii de calcul al valorii reale a clădirilor, dar pentru acestea este nevoie să furnizaţi date despre clădire (anul construirii, materiale de construcţie folosite pentru fundaţie, pereţi, acoperiş, finisaje interioare şi exterioare, suprafaţa încăperilor, grosimea pereţilor). Această sumă se stabileşte de către asigurat la încheierea poliţei pentru locuinţă. După stabilirea sumelor asigurate şi alegerea riscurilor pe care doriţi să le acopere asigurarea de locuinţă, societatea de asigurări propune o primă anuală de asigurare. Cea mai bună alegere este încheierea unei poliţe complete, ce cuprinde toate riscurile, însă, în funcţie de posibilităţile financiare ale fiecăruia, se poate renunţa la acoperirea anumitor riscuri şi atunci poliţa devine mai ieftină.

De ce plătesc

Suma asigurată pentru clădiri şi bunuri reprezintă valoarea reală a acestora la data asigurării locuinţei. Suma asigurată pentru răspunderea civilă legală faţă de terţi este suma maximă ce se poate despăgubi pe parcursul perioadei asigurate pentru prejudiciile aduse terţilor în urma unui eveniment asigurat (vătămări corporale, inclusiv deces şi pagube materiale). Suma asigurată pentru accidentele suferite de către membrii familiei este suma maximă ce se poate despăgubi pe perioada asigurată şi se stabileşte de către asigurat la încheierea poliţei.

Epicentru. Vrancea, în mişcare

La cutremurul din anul 1977, numai în Bucureşti s-au prăbuşit 28 de clădiri. În prezent, după 35 de ani de la dezastru, de zece ori mai multe construcţii din Capitală riscă să se năruie la un seism mai mare de şapte grade.

„La prima vedere ar trebui să ne panicăm, pentru că astea sunt cifrele, şi în faţa unor cifre reci nu ai ce să faci. Probabil că viitorul cutremur va avea nişte efecte care le vor depăşi pe cele din ‘77 pentru că multe din construcţiile care au trecut prin două cutremure mari au un nivel de asigurare seismică mult mai scăzut“, a declarat doctorul inginer Dan Căpăţână, expert în siguranţa construcţiilor.

„Aceste seisme de Vrancea şi sursa Vrancea produc un tip de mişcare complet diferit de acele cutremure de suprafaţă de tip californian cum li se spune şi această constatare are o mare legătură cu felul în care se comportă clădirile înalte faţă de cele joase“, a explicat doctorul inginer Sever Emil Georgescu, coordonator INCERC.

Forţa generată de unda seismică din Vrancea este cu atât mai distrugătoare cu cât clădirea are mai mult de şapte etaje. Iar acest lucru a putut fi ştiut cu certitudine abia după cutremurul din 1977. Asta înseamnă că tot ce s-a cons­truit înainte de 1977 riscă să se prăbuşească?

„Sub aspectul riscului seismic, aceste clădiri nu pot fi încadrate într-o clasă de risc care să ducă la prăbuşire, pentru că dacă va fi un cutremur mare primele clădiri care se vor prăbuşi vor fi clădirile înalte de opt – zece etaje care au fost construite în perioada interbelică, unde sigur că au fost făcute şi multe compromisuri din partea ingine­rilor. Pe vremea aceea nu prea existau norme“, a afirmat inginerul Căpăţână.

În timp ce seismologolia avansează, iar cercetătorii străini descoperă noi metode de reducere a pagubelor umane şi materiale, bucureştenii şi autorităţile au uitat de pericol.

În locul lor, comunitatea oamenilor de afaceri suedezi şi Ambasada Regatului au pus la cale un proiect amplu de conştientizare a pericolului: în aproape 100 de şcoli din Bucureşti au ajuns oamenii ISU şi i-au învăţat pe copii cum să reacţioneze în caz de cutremur.

 

Cele mai citite

A venit nota de plată pentru incidentele din 8 martie. Sancțiuni fără precedent pentru Dinamo și UTA

Dinamo și UTA au fost amendate cu câte 100.000 de lei și vor disputa următoarele patru meciuri de pe teren propriu fără spectatori, în...

Un bărbat din Harghita a găsit un proiectil și două cartușe în curtea casei

Un bărbat dintr-un sat din Harghita a sunat miercuri seara la 112 și a anunțat că a găsit în curte în urma unor săpături,...

USR: Guvernul Ciolacu minte când spune că ia măsuri în favoarea consumatorilor şi că scade facturile românilor

Reprezentanţii USR consideră că Guvernul PSD-PNL ''minte'' atunci când spune că reduce facturile românilor şi că, de fapt, continuă să întreţină schema prin care oamenii...
Ultima oră
Pe aceeași temă