Incă un proiect de autostradă în concesiune

de Doru Cireasa , 25 martie 2012
02664975
România ar putea construi până în 2016, termenul de începere a lucrărilor fiind 2013, o autostradă de 310 kilometri între localităţile Ungheni-Iaşi şi Tg,Mureş. Proiectul de realizare a acesteia în concesiune - valoarea investiţiei fiind estimată de către Ministerul Transporturilor la nu mai puţin de 8,6 miliarde euro a fost prezentat la finele lunii trecute, la Bruxelles, în cadrul Forumului de investiţii Traceca 2012. Traceca (Coridorul de Transport Europa-Caucaz-Asia) este o organizaţie ce reuneşte pe lângă România, Moldova, Bulgaria şi Turcia, statele din Caucaz precum şi cele din estul Mării Caspice.
Potrivit datelor prezentate de oficialii Ministerului Transporturilor, in primăvara acestui an se va definitiva studiul de fezabilitate, în 2013 va fi ales un concesionar, iar lucrările vor fi terminate până în 2016. Autostrada, care va avea două benzi pe sens, ar putea fi concesionată pe 30 de ani, caz in care Rata Internă de Rentabilitate (RIR) a proiectului va atinge 15%. Ca să fie bancabil un proiect de infrastructură are nevoie de o RIR de cel puţin 10%. Autostrada va fi împărţită în trei segmente separate de localităţile Tg.Mureş, Ditrău (judeţul Harghita), Tg.Neamţ şi Ungheni. Autostrada va lega Uniunea Europeană de ţările Traceca, Bulgaria şi Ungaria de Moldova şi Ucraina, au arătat avantajele oficialii ministerului la eveniment.


Autostrada ar putea avea finanţare mixtă


Săptămâna trecută la Bruxelles, Consiliul pentru Transport al UE a extins reţeua europeană de transport TEN-T pe teritoriul României cu cinci rute, printre care se găseşte şi Timişoara-Sebeş-Turda-Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni. "Accesul la finanţare va fi simplificat, iar finanţarea europeană disponibilă pentru proiectele acestea, identificate de acum ca fiind prioritare, va creşte substanţial", a declarat, într-un comunicat, ministrul Transporturilor Alexandru Nazare. Reţeaua TEN-T a UE este împărţită însă în două părţi. Cea centrală include nodurile şi conexiunile cele mai importante pentru UE din punct de vedere strategic şi economic şi beneficiază de o finanţare nerambursabilă a UE de până la 30% în cazul lucrărilor de construcţii. Cea secundară permite accesul locuitorilor unei ţări la prima reţea, iar finanţarea UE în cazul acesteia e de 10%.


UE încurajează PPP în proiectele TEN-T

Singurele segmente ale infrastructurii naţionale de transport rutier şi feroviar ce sunt incluse în reţeaua principală europeană sunt cele de cele două coridoare pan-europene de transport ce traversează România respectiv IV (rutier Nădlac-Bucureşti-Constanţa cu o variantă şi feroviară spre Calafat; feroviar Borş-Cluj-Braşov-Bucureşti-Constanţa) şi IX (rutier şi feroviar Giurgiu-Bucureşti-Bacău-Iaşi cu variantă la Suceava).
Potrivit hărţilor prezentate săptămâna trecută pe situl de internet TEN-T, tronsonul Tg.Mureş-Iaşi-Ungheni este inclus în reţeaua secundară şi ca urmare finanţarea Uniunii va fi minimă.
Autostrada est-vest ar putea beneficia în consecinţă de o finanţare mixtă în care grosul să vină dinspre sectorul privat, iar o mică parte din fonduri comunitare. Deoarece valoarea totală a proiectelor TEN-T este uriaşă, de 900 miliarde euro până în 2020, UE incurajează derularea proiectelor prin PPP (parteneriate public-privat), spun oficialii TEN-T.
Cele cinci rute noi aprobate vizează atât infrastructura feroviară, cât şi cea rutieră pe traseele Timişoara-Sebeş-Turda-Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni, Calafat-Craiova-Alexandria-Bucureşti, Borş-Turda şi Constanţa-Tulcea-Brăila-Galaţi în reţeaua secundară şi Canalul Dunăre-Bucureşti în reţeaua principală.

Comentarii

anunturi mica publicitate

Urmareste-ne pe Facebook

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.