Creditele de angajament alocate prin proiectul de buget pe anul 2017 sunt o formă de a rostogoli deficitul bugetar pe anii viitori, au declarat pentru „România liberă“ specialiştii în economie.
Un număr de ordonatori principali de credite au incluse în proiectul de buget al Cabinetului Grindeanu pe anul 2017 credite de angajament. De exemplu, la Ministerul Sănătăţii, investiţiile prevăzute sunt de doar 203 milioane de lei, o cifră cu 44% mai mică decât în 2016.
Totuşi, bugetul include investiţii totale, în Sănătate, de 1,5 miliarde de lei. Această diferenţă în plus provine, de fapt, din credite de angajament. Executivul promite că va accesa şi alte surse externe de finanțare: fonduri structurale (europene), programul Băncii Mondiale etc., unde sunt trecute de asemenea creșteri importante.
În realitate, totalul investiţiilor va depinde de capacitatea de a accesa fondurile. Istoria arată că rezultatele la absorbția de fonduri comunitare sunt dezastruoase în Sănătate.
O gaură de un miliard de lei
Fonduri europene presupun alte plăţi de la buget, pentru cofinanţare. La fiecare 10 euro traşi de la UE, statul român trebuie să asigure o cofinan-ţare ce variază în funcţie de axă şi de programul operaţional sectorial. Pe 5 ianuarie 2017, PSD a modificat populist Codul Fiscal, anulând contribuția la Sănătate, la toate pensiile. Gaura provocată de lipsa acestor încasări e de aproape un miliard de lei.
1,3 miliarde de lei la Ministerul Sănătăţii – deficit bugetar amânat pentru anii următori
Transferurile necesare de la buget, pentru a acoperi contribuția pensionarilor la CASS, cresc cu 123%, la peste 1,7 miliarde de lei. Din cauza măsurilor PSD, gaura aceasta înghite de aproape cinci ori bugetul total de investiții.
Dan Pereţianu: Investiţii în Sănătate? Pe hârtie
Dan Pereţianu, fost preşedinte al Camerei Federative a Medicilor (CFMR), a analizat bugetul Sănătăţii. Oficialul CFMR constată că există o serie de investiţii asumate de Guvern, prin bugetul pe 2017, ce sunt doar pe hârtie. Astfel, „cu tot cu ambulanţe, investiţiile pentru Sănătate ar fi de 16,87%. Reabilitarea a 15 spitale judeţene, a 150 de ambulatorii de specialitate (sau poate dispensare?), a 25 de UPU (n.n.: unităţi de primire a urgenţelor) nici nu putem aprecia cât costă“, a explicat Dan Pereţianu, într-o analiză pusă la dispoziţia „României libere“.
„Mai apoi, trebuie să cuantificăm şi dezvoltarea câte unei secţii de arşi în fiecare judeţ, cu 6-10 paturi. Iarăşi nu avem date, nici despre consturile pe infrastructură, nici pentru cele de personal“, a precizat preşedintele al Camerei Federative a Medicilor. Concluzia sa este că, „din păcate, aceste sume nu se regăsesc în bugetul Sănătăţii.
Ion Radu Zilişteanu, analist economic: “Creditele de angajament sunt şi o formă de ipotecare a viitorului în favoarea prezentului.”
La Capitolul 6601 – Sănătate, la rubrica «Titlul X (punctul 58) Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, aferente cadrului financiar 2014 – 2020», nu apare nici o cifră“.
O formă de ipotecare a viitorului ţării
Creditele acestea de angajament sunt o formă „de a muşca bani“ din exerciţiile bugetare următoare, a explicat pentru „România liberă“ analistul economic Ion Radu Zilişteanu. „Zici că faci plan multianual pe un domeniu oarecare şi restul, dacă mai e nevoie, credite de angajament.
Numai că acestea se consumă din exerciţiile financiare următoare“, a precizat specialistul, care este profesor de Finanţe-Bănci la ASE.
Aceasta este „şi o formă de ipotecare a viitorului în favoarea prezentului“, susţine universitarul, detaliind că „deficitul acesta bugetar mascat se vede pe următoarele exerciţii bugetare, din anii următori. Nu îl înregistrezi în exerciţiul bugetar curent. La finalul anului 2017, noul buget, pe 2018, va include ca deficit bugetar creditele asumate deja, dintre creditele acestea de angajament. Este o rostogolire a deficitului bugetar“.
Depinde ce spaţiu fiscal disponibil ai
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a precizat că, în acest moment, în Sănătate avem o certitudine: investiţii de 203 milioane de lei. Restul e ipotetic. „În mod normal, aceste credite de angajament ar trebui să fie o practică comună, pe o programare bugetară multianuală. Trebuie să programezi nişte proiecte pe un orizont mai lung. Dar aceste credite de angajament trebuie să plece şi de la premisa spaţiului fiscal disponibil efectiv în anii următori. Mă limitez la cât îmi este plapuma, chiar dacă practica e una corectă“, a atras atenţia pentru „România liberă“ Ionuţ Dumitru.
Pe exerciţiul bugetar 2015, de exemplu, volumul total de credite angajate este mai mic sau mai mare decât pe acest an? „Au existat întotdeauna, probabil că în volum mai mic, îmi spune intuiţia acest lucru“, afirmă preşedintele Consiliului Fiscal. Ce sunt cele 203 milioane de lei alocate, comparativ cu totalul de 1,5 miliarde, aflate în proiec-tul de buget, la capitolul Sănătate? „Când discutăm despre buget, adică despre bani efectiv alocaţi, discutăm despre credite bugetare. Bani efectiv aflaţi la dispoziţie“, arată Ionuţ Dumitru.
Deficit bugetar amânat
Ce sunt creditele de angajament? „Posibilitatea ca ordonatorii de credite să semneze contracte în limita acelor sume. Credite de angajament au existat în PNDL (n.n.: Programul Naţional de Dezvoltare Locală). Dădeau o limită, în care se puteau angaja contracte. Nu erau bani efectivi. Nici nu ştiu dacă o să am vreodată aceşti bani, să-i plătesc. Practic, acele credite de angajament sunt o cheltuială viitoare, un deficit bugetar amânat. Şi un pic incert“, a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Acesta a menţionat că nu ştie dacă există vreo garanţie că Guvernul va putea transforma creditele de angajament în credite bugetare la un moment dat, în viitor. „E în funcţie de spaţiul fiscal pe care îl am“, a menţionat Ionuţ Dumitru, subliniind că aceste credite nu afectează anul 2017, dar discuţia poate avea sens pentru anii următori.
