15.4 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăLimite decente la creditele rele

Limite decente la creditele rele

După ce au vândut pachete de credite neperformante de miliarde de euro și au redus puternic activitatea de creditare, băncile din România au reușit să își scadă rata neperformanței la unul dintre cele mai mici niveluri din regiune.

România ar putea să îşi reducă, în doi ani, rata creditelor neperformante sub media ţărilor afectate de criza financiară, deşi, în perioada de maxim, ţara s-a confruntat cu o rată de 22%, comparativ cu 12% media celorlalte ţări, a declarat şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Reza Baqir, citat de Agerpres. Rata creditelor neperformante a fost de 12,4% în luna mai, conform definiţiei Autorității Bancare Europene (ABE), în scădere cu 0,71 puncte procentuale faţă de ianuarie, relevă datele Băncii Naţionale a României.

Expunerile neperformante sunt cele care îndeplinesc o serie de criterii, precum expuneri semnificative cu scadenţa depăşită cu mai mult de 90 de zile. De asemenea, pentru expunerile neperformante se consideră că, în lipsa executării garanţiei reale, este improbabil ca debitorul să îşi achite integral obligaţiile din credite, indiferent de existenţa oricărei sume restante sau numărul de zile de întârziere de plată.

Totuși, deși rata creditelor neperformante e în scădere, numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare a crescut la 739.513 în mai, respectiv cu 1,46% față de aprilie. În ceea ce priveşte valoarea restanţelor, acestea se ridicau, în mai, la 11,5 miliarde lei, din care peste 4,51 miliarde lei erau în moneda naţională, 4,79 miliarde lei echivalent în euro, 2,17 miliarde lei echivalent în alte valute şi 49,3 mi­lioane lei echivalent în dolari.

În funcţie de categoria de întârziere, restanţele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 7,58 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanţe de 52,3 milioane lei cu o întârziere de 61-90 de zile, respectiv de 41,4 milioane lei, între 31 şi 60 de zile. Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanţului depăşea 1,92 miliarde lei, iar 1,93 miliarde lei – la colectare.

Perspective bune după FMI

„Dacă ne uităm la perioada dinainte de T (anul de maxim în ceea ce priveşte nivelul creditelor neperformante – n.r.), România a avut o creştere mai rapidă şi mai mare decât media celorlalte ţări (afectate de criza financiară şi luate în calcul de FMI la realizarea comparaţiei – n.r.). România a avut 22% faţă de 12% media“, a comentat Reza Baqir, șeful FMI în România, în cadrul unei conferinţe cu privire la situaţia creditelor neperformante. Pe de altă parte, reprezentantul FMI menţionează faptul că, odată atins vârful în ceea ce priveşte creditele neperformante, Ro­mânia a avut o reducere mai rapidă a acestora decât în celelalte ţări cu un nivel ridicat al neperformantelor.

Cu toate acestea, „în ciuda scăderii rapide, rata neperformantelor în România continuă să fie ridicată, respectiv este la nivelul care, în alte ţări, a reprezentat maximul. Cu alte cuvinte, s-a înregistrat un progres până în prezent, dar mai este mult de muncă”, a subli­niat oficialul FMI.

În plus, Reza Baqir a mai declarat că, în alte ţări, în medie, creditele neperformante au coborât la nivelul pre-criză în 5-6 ani după ce au atins vârful. „Sper să pot să arăt peste doi ani acelaşi grafic din care să reiasă că linia albastră (creditele neperformante în România – n.r.) a coborât mai rapid decât linia roşie (media celorlalte ţări – n.r.), ceea ce ar însemna că mai sunt doi ani în care România, dacă vrea să fie mai bună decât celelalte ţări, poate să coboare rata creditelor neperformante sub media celorlalte ţări“, a explicat Reza Baqir.

Pe de altă parte, directorul general adjunct al DG ECFIN, din Comisia Europeană, Servaas Deroose, a declarat că ex­­pe­­rienţa României în materie de reducere a creditelor neperformante reprezintă o lecţie de învăţat. „Exemplul României este grăitor, unde NPL-urile au crescut, dar după aceea România a reuşit să-şi reducă activele cu probleme. Această experienţă este o lecţie de învăţat“, a precizat Servaas Deroose.

Acesta a subliniat faptul că, în România, creditele neperformante s-au concentrat la firme, un sfert fiind la corporaţii şi 54% la IMM-uri. Însă progresul în rezolvarea problemelor cu credi­tele neperformante înseamnă şi scoaterea din piaţă a companiilor neviabile. Reprezentantul CE a mai afirmat că, în zona euro, rata creditelor neperformante este de 6%, ceea ce înseamnă aproximativ un trilion de euro, adică 9% din PIB.

Cele mai citite

Cine este BOBER, castorul care a devenit subiectul #1 în trending pe Twitter România

În peisajul digital contemporan, termenul „memecoin” a căpătat o nouă dimensiune, devenind nu doar o formă de divertisment, ci și o piesă intrigantă în...

Cum își schimbă Nicușor Dan aspectul fizic, în timpul campaniilor electorale. FOTO

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, pare să fie extrem de preocupat de aspectul său fizic, în perioada campaniilor electorale, când dorește să pară...

Koeman: Olanda trebuie să fie mai calmă cu mingea în amicalul împotriva Germaniei

„ Olanda trebuie să fie mai calmă cu mingea în amicalul împotriva Germaniei, altfel va avea parte de o seară grea la Frankfurt”, și-a...
Ultima oră
Pe aceeași temă