Implementarea standardelor de raportare financiară IFRS va fi amânată încă o dată. În același timp, modelul de solvabilitate Solvency II va genera probleme importante companiilor din România care nu par pregătite nici măcar logistic pentru regulile europene.
Autorităţile au amânat cu un an aplicarea standardelor internaţionale de raportare financiară IFRS, care urmau să devină obligatorii începând cu 1 ianuarie 2015, pentru toate societăţile de asigurări/reasigurări autorizate în România şi pentru cele care activează în baza dreptului de liberă stabilire, anunță Agerpres. IFRS reprezintă un set de standarde contabile care vizează întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare într-un mod transparent, care să permită comparabilitatea informaţiilor la nivel internaţional.
„Directorii financiari ai societăţilor de asigurări au fost informaţi că nu se mai aplică IFRS din 2015 şi nu mai trebuie să retrateze conform IFRS închiderea anului 2014“, au spus sursele menţionate.
Surse oficiale au declarat pentru AGERPRES că, deşi IFRS au fost introduse printr-o normă a ASF şi au fost şi proiecte-pilot de pregătire pentru companii de asigurări, aplicarea acestora trebuia aprobată de Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ şi cele două instituţii au discutat, dar nu s-au pus de acord privind aplicarea din 2015 a acestei măsuri, care are impact financiar şi fiscal.
Nepregătiți
„Autorităţile nu aveau informaţiile necesare despre impactul aplicării IFRS pe societăţile de asigurări“, au spus sursele oficiale.
În perioada septembrie-octombrie 2014, compania de consultanţă KPMG a derulat împreună cu Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) un program de pregătire dedicat membrilor acesteia, privind implementarea IFRS, care a vizat aspecte tehnice actuariale privind contabilizarea contractelor de asigurare, instrumente financiare şi alte standarde relevante pentru asigurători, precum şi implicaţiile fiscale ce decurg din implementarea noului sistem de raportare. De asemenea, în ultimii doi ani s-a desfăşurat un proiec-pilot care a implicat 10 companii de asigurare membre UNSAR, care au aplicat standardele IFRS în paralel cu reglementările contabile conforme cu directivele europene, iar rezultatele obţinute în urma chestionarelor cantitative şi calitative aplicate în cadrul proiectului au reprezentat un suport la realizarea proiectului de normă pe care ASF l-a înaintat Ministerului Finanţelor Publice spre aprobare.
Încă o amânare
Norma ASF prevedea că, începând cu exerciţiul financiar al anului 2015, societăţile de asigurări/reasigurări vor întocmi şi vor publica situaţiile financiare anuale individuale şi consolidate în conformitate cu IFRS, în moneda naţională şi în limba română, şi că, începând cu 1 ianuarie 2015, aceste societăţi vor organiza şi conduce contabilitatea în conformitate cu IFRS.
Practic, de la 1 ianuarie 2015 toată piaţa de capital din România ar fi trebuit să aplice aplice IFRS. Băncile au trecut la raportarea pe IFRS din 2012, iar companiile listate la Bursă au, de asemenea, obligaţia, de raporta rezultatele financiare conform IFRS, începând cu rezultatele pe anul 2012.
Potrivit specialiştilor în domeniu, implementarea IFRS aduce schimbări fundamentale procesului de raportare contabilă, are un impact semnificativ asupra datelor financiare ale companiilor şi necesită restructurarea sistemelor IT interne. IFRS pot influenţa aproape toate funcţiile unei companii, de la sistemele de raportare financiară la mecanismele de control intern, cadrul fiscal, trezoreria, sistemul de remunerare a managementului, administrarea fluxului de lichidităţi, precum şi regimul juridic.
Anul 2014 a fost unul destul de agitat pentru piaţa asigurărilor din România, iar în februarie 2014 ASF a decis deschiderea procedurii de redresare financiară prin administrare specială a societăţii Astra – cel mai mare jucător de pe piaţa autohtonă, numind firma de consultanţă KPMG Advisory în calitate de administrator special.
Reguli mai dure din 2016
Pe de altă parte, de la 1 ianuarie 2016, intră în vigoare şi în România directiva Solvency II şi standardele impuse firmelor de asigurare se vor modifica substanţial. Unele companii, mai ales cele cu acţionariat românesc, vor fi nevoite să facă majorări de capital de zeci de milioane de euro, în timp ce altele, în special cele care aparţin unor grupuri importante, se pot gândi să îşi mute, formal, activitatea din România pentru a scăpa de imaginea încă foarte proastă a pieţei locale. Piaţa asigurărilor din România va trece prin schimbări radicale anul acesta şi, mai ales, din 2016 când intră în vigoare noile standarde de solvabilitate Solvency II. În prezent, indicatorul de solvabilitate este calculat doar în funcţie de expunerea asigurătorului şi de daunele estimate, însă, după implementarea directivei, analiza va fi cu mult mai complexă. Supraveghetorul pieţei va lua în calcul şase categorii de risc: de subscriere, de lichiditate, de concentrare, de piaţă, de credit şi riscul strategic. Mai mult decât atât, noua lege ridică semnificativ standardele în ceea ce priveşte cerinţele de experienţă şi pregătire profesională pentru acţionarii şi managerii din companiile de asigurări. Persoane ca Ilie Carabulea, de exemplu, patronul Carpatica Asig, condamnat penal şi fără experienţă în mediul financiar, ar putea fi obligat să vândă participaţia la compania de asigurări. În aceeaşi situaţie s-ar regăsi şi Dan Adamescu, în cazul în care va reuşi să păstreze Astra Asigurări până la începutul lui 2016. „Va fi greu pentru societăţile din România să găsească oameni calificaţi şi să îndeplinească noile cerinţe de capital. Cred că vom asista la un val de fuziuni, preluări şi chiar dispariţii de companii“, a spus la o conferinţă de specialitate Violeta Ciurel, fostul director al Axa România.
Ce firme sunt expuse?
„Solvency II nu este un lucru uşor. Cine va lua lucrurile în joacă va vedea că la sfârşitul zilei va avea foarte multe de făcut. Solvency II nu înseamnă doar o eventuală majorare de capital social. Are multe componente, de la individualizarea riscului la calculele interne de evaluare. Ne-am întâlnit cu ASF şi se pare că e o preocupare deosebită şi acolo. Pe piaţă cred că o să fie nevoie de capital social mai mare“, arată pentru Capital şi Mihai Tecău, preşedintele Omniasig. Unele evaluări vorbesc de cel puţin 100 de milioane de euro, bani ce vor trebui aduşi ca aport suplimentar la capitalurile firmelor de asigurare din România.
Primele care vor avea de suferit sunt acele societăţi expuse foarte mult pe piaţa RCA. Cele câteva firme care domină vânzările de RCA, adică Euroins, Carpatica, Astra şi City Insurance, ale căror portofolii sunt formate din asigurarea de răspundere civilă auto în ponderi de până la 90%, sunt privite, din perspectiva Solvency II, ca fiind supuse unor riscuri mai mari. Motivele sunt tocmai concentrarea pe un singur tip de produs, dar şi reputaţia proastă a poliţei RCA, care aduce pierderi asigurătorilor. Grupul celor patru, mai ales Astra şi Carpatica, vor fi afectate însă şi de luarea în calcul a riscului reputaţional, având în vedere că ambele se află în prezent sub proceduri de redresare financiară.
Unele firme s-ar putea „muta“ din România
Una dintre cele mai mari probleme pentru firmele din România va fi reputaţia proastă a pieţei. Situaţia companiei Astra Asigurări, care ar avea nevoie de cel puţin 110 milioane de euro pentru a se pune pe picioare, a ajuns deja în discuţia organismelor europene. Mai mult, semnalul dat de retragerea Axa Asigurări, cea mai mare societate de asigurări de viaţă din lume, este unul foarte prost. Nici alte nume mari din Europa, cum ar fi Gothaer sau Groupama, de exemplu, nu reuşesc să se impună pe piaţa locală, deşi au făcut investiţii serioase şi în ciuda faptului că vin cu produse şi servicii de calitate testate deja pe alte pieţe.
„Este important şi ca ASF să dea semnale pozitive către exterior. Nu este autoritate de business, însă trebuie să se gândească cu ce rămâne la final. Sunt probleme care trebuie rezolvate cât mai repede, pentru că piaţa din România nu are, din păcate, o imagine prea bună“, apreciază Tecău. În aceste condiţii, arată surse din piaţă, există deja firme de asigurare care se gândesc să îşi schimbe statutul juridic. „Dacă au posibilitatea de a transforma subsidiarele din România în simple sucursale, nu văd de ce nu ar face-o. Dacă mediul local rămâne la fel de instabil şi anul acesta, are sens să te muţi, astfel încât să te supui reglementării într-o ţară cu reputaţie mai bună, nu în România, unde simplul fapt că exiști pe această piaţă a asigurărilor va atrage de la sine cheltuieli suplimentare“, explică un specialist în asigurări.
verificări
Luați la puricat de ASF
Companiile de asigurare urmează să treacă anul acesta printr-o serie de evaluări și teste de stres care vor arăta cât de pregătite sunt pentru adoptarea noilor norme privind solvabilitatea. De la 1 ianuarie 2016, potrivit calendarului stabilit de ASF, urmează să fie implementate standardele Solvency II, care înseamnă reguli mult mai dure și mai complexe în ceea ce privește solvabilitatea companiilor. În luna septembrie a anului trecut, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) şi Comisia Europeană (CE) au convenit lansarea unui program amplu de evaluare independentă a societăţilor de asigurări din România, în scopul de a consolida încrederea în acest sector. Asigurătorii care participă la evaluarea independentă deţin cumulat peste 80% din piaţa autohtonă de profil. Exerciţiul va fi realizat de auditori şi consultanţi independenţi, care vor fi coordonaţi şi supravegheaţi de un Comitet de Coordonare compus din reprezentanţi ai ASF, EIOPA şi CE, şi este programat să se încheie până la 30 iunie 2015.
