18.6 C
București
joi, 2 mai 2024
AcasăInvestigații România LiberăMărirea şi decăderea imperiului Micula

Mărirea şi decăderea imperiului Micula

Imperiul bihorean al mâncării şi băuturilor, care la sfârşitul anilor ’90 domina agresiv piaţa de profil, a ajuns acum să se restrângă dramatic ca urmare a scăderi cotei într-o piaţă care la rândul ei se micşorează şi anunţă concedieri masive, care ar putea depăşi o treime din forţa de muncă de aproximativ 10.000 de persoane.

În 1996, sucrile carbogazoase Frutti Fresh produse de European Drinks aveau jumătate din piaţă, adică mai mult decât Coca-Cola şi Pepsi la un loc. România era singura ţară unde Coca-Cola nu era lider de piaţă. Însă strategia bazată pe preţuri mici s-a întors împotriva companiei în anii 2000. Când standardul de viaţă şi pretenţiile românilor au crescut, vânzările de răcoritoare ieftine, eufemistic denumite de grup “value for money”, au început declinul. Creşteri şi scăderi asemănătoare a văzut afacerea fraţilor Micula şi pe piaţa apei minerale, a alcoolului distilat, a berii la pet sau a snacks-urilor.

Iar după 2008, când criza a lovit iar buzunarele românilor, ei şi-au restrâns consumul dar au refuzat să se întoarcă la mărcile pe care le abandonaseră. Iar piaţa se încăpăţânează să scadă. După ce grupul reuşise, la începutul anilor 2000, să-şi plătească datoriile restante la stat, fraţii Micula s-au întors acum în top 10 datornici. Urmează restrângerea de activitate.

4.000 de concedieri?

Companiile din cadrul grupului European Drinks,  controlate de fraţii Ioan şi Viorel Micula urmeazâ să efectueze în perioada următoare disponibilizări masive.

Unul dintre patronii grupului, Viorel Micula confirmă faptul că este posibil, ca în perioada următoare să aibă loc disponibilizări în cadrul companiilor de la European Drinks, însă precizează că încă nu este stabilită o cifră.

„Nu există suport suficient din partea statului pentru oamenii de afaceri, pentru firme, iar situaţia economică generală este binecunoscută. Vom face un studiu, urmează să facem o analiză ca să vedem ce măsuri trebuie să luăm pentru că suntem obligaţi să facem economii. Nu putem încă avansa o cifră privind  totalul disponibilizărilor. Când vom avea datele finale vom anunţa public”, a declarat Viorel Micula pentru cititorii România Liberă.

Măsura aplicată de patronat ar urma să afecteze un număr de 4.000 de angajaţi, a anunţat Mediafax care adaugă că şefii unor departamente din mai multe companii aparţinând grupului European Drinks au fost înştiinţaţi săptămâna trecută că patronatul va recurge la concedieri.

În schimb, cifra de 4.000 este apreciată de Viorel Micula ca fiind „exagerată”.

Informaţii privind disponibilizările de la European Drinks au fost confirmate de directorul executiv al Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, Dorel Drăghici care a precizat că firmele din grup au anunţat până acum intenţia concedierii a 710 angajati. Potrivit directorului executiv al AJOFM Bihor, notificarile au fost făcute de European Food SA, care pregăteste concedierea a 386 persoane, European Drinks SA (310 disponibilizari) şi Original Prod (14 disponibilizări). În prezent, grupul European Drinks are aproximativ 9.000 de angajaţi, potrivit lui Viorel Micula. Firmele din cadrul grupului au început să-şi restrângă activitatea în urmă cu doi ani când aveau o cifră de afaceri de un miliard de euro şi peste 11.000 de angajaţi.

Cifra de afaceri, mică sau secretă

Trebuie menţionat însă că măsura disponibilizărilor masive a mai fost anunţată şi în trecut de patronii de la Europeans Drinks. Astfel în decembrie 2008, se vehicula cifra de 30% de disponibilizări, dintr-un total de 8.400 de angajaţi. Restructurarea de personal era justificată prin „efectele crizei financiare”.

Interesant este că în 2009, potrivit unui raport al firmei de consultanţă şi audit Deloitte, Transilvania General Import-Export al fraţilor Micula (care se ocupa de distribuţia produselor fabricate pe platformele industriale European Drinks, Scandic Distilleries şi European Food) a înregistrat o cifră de afaceri de aproape un miliard de euro fiind plasată pe locul 194 în topul celor mai mari 500 de companii cu capital privat, din Europa Centrală şi de Est, în funcţie de cifra de afaceri din 2008.

În următorul raport Deloitte  din 2010 care indica cifrele de afaceri înregistrate în 2009, grupul fraţilor Micula nu mai figura, deşi compania clasată pe ultimul loc avea o cifră de afaceri de 360 milioane euro.

Preşedintele companiei Deloitte România, George Mucibabici, ne-a declarat că nu îşi mai aduce aminte care a fost exact cauza neînregistrării în top 500 (al celor mai mari companii din Eurpa Centrală şi de Est) a grupului deţinut de fraţii Micula.
„Într-adevăr, în topul publicat în 2009, grupul Transilvania se plasa pe poziţia 194, cu o cifră de afaceri de aproape un miliard de euro. Clasamentul este însă întocmit la sediul central Deloitte, în baza datelor furnizate de Deloitte România. În momentul de faţă nu îmi aduc aminte de ce nu a mai intrat această companie în top. În general sunt două motive. Fie grupul care nu mai apare în top  a scăzut în cifră de afaceri, fie în mod special reprezentanţii grupului au solicitat să nu fie trecuţi în acest top. De-a lungul anilor, au existat mai multe situaţii în care patronii companiile au solicitat în mod expres să nu fie incluşi în anumite analize sau clasamente”, a menţionat George Mucibabici.

Consultantul de managemnet Bogdan Belciu apreciază că grupul fraţilor Micula este unul cu potenţial şi care deţine o poziţie de vârf în domeniul industriei alimentare, dar conjunctura actuală în care industria a căzut cu 20% trebuie aplicate anumite optimizări pentru eficientizarea activităţilor. Cât despre cifra de afaceri, aceasta este de aproape două ori mai mare decât în realitate datorită utilizării unui alte companii din cadrul grupului care cumpără de producători şi vinde apoi, din nou, către celelate firme de distribuţie.

„În ultimii doi ani, industria alimentară şi de băuturi a căzut cu 20%, iar tendinţa s-a păstrat accentuată şi în acest an. Această pantă descendentă o regăsim şi în operaţiunile firmelor. E clar că avem o scădere a consumului destul de mare. Un astfel de anunţ privind disponibilizările poate să aibă mai multe motivaţii. Poate e un semnal, un argument utilizat pentru negocieri, sau chiar e nevoie de anumite optimizări la nivelurile companiilor. Indiferent de situaţia  apărută trebuie precizat că grupul fraţilor Micula este unul important în România, poate cel mai mare şi cu potenţial deosebit atât pe extern, cât şi pe intern. E important ca acest grup să-şi utilizeze eficient potenţialul”, a declarat Bogdan Belciu. 

Metodă de presiune?

În ultimii ani, anunţurile privind disponibilizările masive sunt făcute de patronii unor grupuri importante în scopul unor negocieri cu autorităţile statului. Periodic, astfel de „ameninţări” au fost lansate nu doar de fraţii Micula ci şi de Ioan Niculae, patronul Interagro. Interesele sunt diverse, dar în general vizează obţinerea unui suport, a unui ajutor de la stat. De altfel, chiar Ioan Micula, după ce a menţionat că disponibilizările sunt urmarea reducerii consumului şi că piaţa nu mai absoarbe producţia a adăugat:

„Daca Guvernul nu ia nicio masura pentru stimularea economiei, cum sa mearga productia? Pe piata 90% din alcool este produs si comercializat la negru. Sa vedem ce o sa faca statul, daca mai reduce din piata neagra sau nu. Daca nu, o sa diminuam activitatea la 20-30%”
Momentul de cotitură al afacerilor European Drinks se pare că a fost anul 2008 la finalul căruia, efectele crizei financiare erau din ce în ce mai pregnante.

Grupul fraţilor Micula a fost înfiinţat în 1993 şi în doar câţiva ani a devenit printre cele mai importante din Europa de Est, în domeniul alimentaţiei. Din grup fac parte producătorul de băuturi răcoritoare European Drinks, producătorul de alimente şi bere European Food şi producătorul de băuturi spirtoase Scandic Distilleries. Fraţii Micula mai deţin companiile Rieni Drinks, şi Transilvania General Import Export, care transportă şi distribuie produsele fabricate de companiile din grup.
În 1996, European Drinks a ajuns să deţină cu băuturile răcoritoare Frutti Fresh (care se vindeau la un preţ mai mic cu 40% faţă de brandurile internaţionale) , jumătate din piaţă. Un avantaj important il avea insa producătorul român şi prin reţeaua de distribuţie foarte puternică la acel moment.

WikiLeaks despre „un competitor incorect”

Evoluţia European Drinks a afectat serios afacerile Coca-Cola şi Pepsi. România era singura ţară din Europa de Est unde Coca Cola nu mai deţinea supremaţia de piaţă ceea ce a condus la unele îngrijorări. Într-o cablogramă WikiLeaks din 2005, clasificată „confidenţial” se menţiona că ambasada SUA de la Bucureşti a fost „neplăcut surprinsă să afle că filiala Bancii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD inteţionează să ofere un împrumut de peste 200 de milioane de dolari unei companii româneşti care în mod repetat a intrat în vederile noastre ca fiind un competitor incorect şi abuziv pe piaţa băuturilor răcoritoare şi produse de consum”.

De-a lungul anilor afacerile fraţilor Micula s-au extins nu doar în domeniu băuturilor şi alimentaţiei, ci şi în mass-media, hotelărie şi turism etc.

Pe lângă băuturile carbogazoase Frutti Fresh şi apa minerală Izvorul Minunilor, au mai fost lansate alte branduri precum berea la pet Burger (care în prezent a scăzut în vânzări, berea la pet nemai bucurându-se de aceeaşi popularitate ca la începuturi), vodca Scandic etc. De asemnea, alte branduri precum perniţele cu ciocolată sau napolitanele Naty au avut vânzări importante. Pentru distribuţie, European Drinks ajunsese să aibă un parc auto de aproape 2.000 de camione dintr-un total de 3.800 de autovehicule deţinute. În urmă cu patru ani, grupul anunţase intenţia de a cumpăra, în vederea extinderii operaţiunilor, nu mai puţin de 600 de camioane Volvo.

În domeniul mass-media, la începutul anilor 2000 fraţii Micula au făcut investiţii masive în echipamente sofiscate de radio tv. Au luat fiinţă postul tv de ştiri N 24, Naţional TV, precum şi un post de radio. dar care nu şi-au atins obiectivele de piaţă propuse. La fel s-a întâmplat şi cu ziarul Realitatea Românească care a fost închis într-un final.

Hoteluri în paragină

Fraţii Micula au fost, după anul 2000, printre cei mai importanţi investitori de pe litoral. Ei au cumpărat pe vremea ministrului Agathon, prin licitaţie, nu mai puţin de 12 hoteluri: trei în Mamaia (Unirea, Patria, Naţional), restul în Neptun-Olimp (Romanţa, Banat, Craiova, Slatina, Caraiman, Terra, Prahova, Clăbucet, Bâlea), care însumau circa 2.000 de locuri de cazare. Investiţiile în hoteluri au fost practic inexistente. Ministerul Turismului a închis o parte din ele, angajaţii au fost daţi afară, în timp ce firmele pe care erau înregistrate au acumulat datorii de zeci de miliarde de lei vechi (circa 136, la finele anului 2009). Una dintre explicaţiile pentru care hoteluri au fost lăsate în paragină a fost dată chiar de Elena Udrea, pe blogul său: “Zeci de hoteluri au fost luate pe nimic şi folosite drept ipotecă pentru credite de zeci de milioane. Acum sunt într-o stare avansată de degradare şi nu pot primi turişti”. (Cristian Hagi)

Cele mai citite

Soluția  3 D împotriva administrației #rezist a Bucureștiului

Deși lansată târziu în cursa electorală, Gabriela Firea a ajuns rapid să-i sufle în ceafă lui Nicușor Dan, fiindcă are singurul proiect administrativ cu...

Raiffeisen Bank încheie primele luni ale anului cu 390 milioane de lei profit

Raiffeisen Bank a raportat în T1 2024 un profit de aproape 390 milioane lei ca urmare a majorării cheltuielilor operaționale, creșterii costurilor cu personalul,...

Iohannis, premiat de Consiliul Atlantic, în America

Consiliul Atlantic îl va onora în acest an pe preşedintele Klaus Iohannis cu Distinguished International Leadership Award pentru cariera sa remarcabilă, pentru conducerea exemplară...
Ultima oră
Pe aceeași temă