Primele semne ale problemelor de la Atena s-au făcut simțite şi la noi. BCR s-a așteptat ca euro că aibă un salt spectaculos după referendum și a suspendat schimburile valutare electronice, măsură ce a stârnit panică. În plus, bursele din întreaga lume au înregistrat scăderi, euro și leul au pierdut din valoare raportate la dolar, iar cotațiile țițeiului și a aurului s-au diminuat.
Deși România nu deține obligațiuni grecești, iar expunerea prin bănci și firmele grecești este de numai 13 miliarde euro (bani care au venit din Grecia), panica poate destabiliza situația din țara noastră.
Analistul economic Aurelian Dochia avertiza că acesta este principalul pericol cu care ne putem confrunta în cazul crizei din Grecia. Se pare că panica a pus stăpânire și pe cea mai mare bancă din țara noastră, Banca Comercială Română (BCR), care a decis ca, în weekend-ul în care s-a organizat referendumul din Grecia, să suspende tranzacțiile de schimb valutar prin internet banking, fără să își anunțe din timp clienții.
„A fost o decizie în scop pru-dențial, pentru a-i proteja pe clienți. Pentru a nu exista dife-rență între cursul la care se ini-țiază tranzacția peste weekend și cel de luni, la care se efectuează tranzacția. Însă cine a vrut să facă plăți în străinătate sau schimburi valutare la automatele băncii a putut să o facă“, a declarat, pentru România liberă, Ionuț Stanimir, director de comunicare al BCR.
Astfel, pe plan internațional s-au făcut 81.000 de tranzacții cu cardurile BCR, incluzând plăți și retrageri de numerar în valută. Dintre acestea, 185 de tranzacții au fost înregistrate în Grecia. “Însă, în mod obișnuit, ponderea acestor schimburi valutare prin internet banking la sfârșit de săptămână este una redusă. Nu întrevedem alte măsuri“, spune Stanimir. C
ontactat telefonic, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), a precizat: „Probabil că cei de la BCR trebuiau să anunțe din timp. Însă BNR nu va face nici o anchetă la BCR. Nici o altă bancă din România nu a luat măsuri speciale legate de referendumul din Grecia. Toate măsurile au fost luate cu mult timp înainte. În ceea ce ne privește, posibilele efecte nu au legătură cu ce se întâmplă în Grecia, ci cu vâlva care se face în jurul evenimentelor din Grecia“.
Impact asupra României
Adrian Vasilescu arată că cel mai negru scenariu analizat de BNR este cel în care investitorii în băncile românești cu capital grecesc încearcă, folosindu-se de dreptul de vot, să ia anumite măsuri. “Managementul acestor bănci este separat de acționariat, fiind românesc. BNR a obținut legiferarea ca să poată interveni și să le ia dreptul de vot acționarilor. De exemplu, între băncile-mamă și cele din România s-au făcut diverse plasamente.BNR a solicitat băncilor de aici să încheie convenții cu băncile-mamă astfel încât plasamentele din Grecia să fie pe excedent. Acționarii ar putea vota retragerea acestor plasamente“, explică Vasilescu.
În ceea ce privește retragerea banilor, acesta nu este un proces simplu. Fondurile care au venit din Grecia sunt în țară, la cei care au luat credite. Rambursarea se face lună de lună, timp de ani de zile, conform contractului. “Acționarii greci au nevoie ca băncile de aici să funcționeze. Aceștia, în cei 6 ani de criză, s-au comportat exemplar. Au văzut aici un pol de stabilitate“, spune consilierul guvernatorului BNR. Acesta susține că nici un deponent nu ar trebui să-și facă griji, dar cei cu un depozit de până la 100.000 de euro într-o bancă sunt protejați prin lege. Iar 95% dintre depozite sunt sub 100.000 de euro. “În istorie însă au fost momente când panica s-a creat fără nici un motiv. BNR este pregătită pentru orice scădere de lichiditate. Iar acolo unde s-ar crea panică, BNR ar acoperi imediat necesarul“, dă asigurări Adrian Vasilescu.
Băncile cu capital elen par a nu avea probleme, în pofida unor mici incidente. Spre exemplu, Alpha Bank a anunţat zilele trecute suspendarea operaţiunilor de răscumpărare a titlurilor de participare ale fondurilor deschise de investiţii Alpha în urma unei decizii a Comisiei Elene a Pieţei de Capital. Restricţia avea termen de aplicare până ieri. Solicitaţi de către România liberă să aducă precizări, oficialii Alpha Bank nu au venit cu informaţii suplimentare.
„Nu va fi un impact, grila de politici, mecanisme, instrumente de protecţie aplicată de când s-a lansat programul de bailout pentru Grecia, pentru băncile româneşti cu capital grecesc este extrem de completă şi nu permite subsidiarelor să aibă nicio vulnerabilitate. În timp s-a creat o presiune incredibilă pe băncile româneşti cu capital grecesc de a îşi creşte solvabilitatea. Aceasta a ajuns la peste 17%, ceea ce este bine. Singurele efecte negative pot apărea prin percepţia necazurilor trăite de comunitatea greacă“, spune un bancher român de la o importantă bancă românească cu acţionariat elen.
Criza nu va întări leul
Opinia generală a economiștilor şi bancherilor consultaţi de România liberă este că eventualele efecte asupra economiei noastre nu se vor simţi direct, ci prin intermediul evoluţiilor din zona euro.
Cursul euro-leu. Euro s-a apreciat uşor în faţa leului, în timp ce aprecierea dolarului a fost mult mai puternică. Astfel euro a încheiat şedinţa valutară de ieri la un curs de 4.4854, în creştere cu 0,08%, în timp ce dolarul s-a situat la valoarea de 4.0566, în creştere cu 0,61%. Contrar a ceea ce unii pot aştepta, dificultăţile zonei euro nu vor duce la o întărire a leului. Moneda noastră este o monedă emergentă, euro rămâne o monedă puternică în pofida evoluţiilor din aceste zile, spune economistul Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal. Prea multe nu se pot spune despre efectele crizei, căci totul depinde de evoluţia viitoare a relaţiilor dintre Grecia şi zona euro, anume fie obţinerea unui acord între creditori şi Grecia, fie ieşirea acestei ţări din zona monedei unice şi întoarcerea la drahmă.
Întărirea dolarului faţă de euro şi faţă de leu poate avea efecte negative asupra economiei. Unul dintre acestea este scumpirea carburanţilor. Un posibil efect pozitiv ar fi creşterea profitabilităţii exporturilor noastre pe pieţele non-UE pe care contractele se semnează în dolari. Ponderea acestor exporturi în total este însă mică, sub o treime.
Bursele de valori. Scăderi ale indicilor bursieri s-au făcut simiţite ieri atât în principalele capitale europene, cât şi la Bucureşti. Acţiunile marilor companii europene au început tranzacţiile de luni în scădere, în frunte cu titlurile italiene şi portugheze, relatează Bloomberg.Indicele FTSE MIB al bursei din Milano este în declin cu 2,4%, iar PSI 20 al bursei din Lisabona cu 1,8%. În Spania, indicele IBEX al bursei din Madrid este în scădere cu 1,3%. Indicele pan-european Stoxx 600 este în scădere cu 1%, cel mai mare declin fiind înregistrat de bănci. La Bucureşti indicele BET, al celor mai importante 10 acţiuni de la Bursa din Bucureşti (fără SIF-uri), era în scădere cu 0,97%, luni la ora 13.11, după ce deschisese ziua în scădere cu 0,95%. Pieţele energiei şi mărfurilor au fost dominate ieri de reticenţa investitorilor la plasamente riscante, iar preţurile au scăzut puternic, mai ales cele ale petrolului şi metalelor industriale, din cauza temerilor provocate de o posibilă ieşire a Greciei din zona euro, relatează MarketWatch.
Chiar şi aurul, considerat plasament sigur de către investitori, nu s-a ridicat la înălţimea numelui său, pe piaţă având loc vânzări extinse.
La bursa americană Nymex, contractele futures pentru petrolul cu livrare în august sunt în declin cu 4,25%, respectiv 2,4 dolari, la 54,5 dolari pe baril.
Comerţul exterior şi firmele elene. Iarăşi impactul negativ este indirect prin prisma evoluţiilor de pe scena europeană, nu prin situaţia firmelor elene ce au investit în România. La 31 decembrie 2013, schimburile bilaterale româno-elene au fost de 1,2 miliarde euro împărţit egal între exporturi şi importuri. La data de 31 martie 2014, în România erau înregistrate 5.848 de firme cu capital elen, care deţineau împreună un capital total de 1,69 miliarde euro, adică 4,91% din totalul firmelor cu capital străin din țara noastră. În clasamentul țărilor din care provine capitalul investit prin societăți comerciale în România, Grecia ocupa locul 6. În afară de sectorul bancar, firmele greceşti sunt prezente şi în telecomunicaţii, asigurări, investiţii financiare, industria producătoare de echipamente electronice și de telecomunicaţii, industria alimentară, metalurgia neferoasă, construcţii, industria mobilei, mase plastice, ambalaje, comerţ general, alimentaţie publică, sănătate etc.
Investitorii eleni sunt însă dependenţi de finanţările acordate de subsidiarele româneşti ale băncilor elene, nu de băncile din Grecia, spune bancherul menţionat. „Nu vor fi probleme, căci firmele greceşti au finanţare în România în marea lor majoritate. Unele dintre ele mai au şi din Grecia, însă dacă şi-au luat deja finanţarea de acolo bancherii nu mai au ce să le facă, deoarece de abia îşi trag ei sufletul. Vor fi anumite situaţii în care vor apărea probleme de restructurare a finanţării“, spune bancherul.
Cum ne va afecta ieșirea Greciei din zona euro? „Un efect ar putea fi contagiune psihologică. În anumite cercuri de la noi se vorbește despre renunțarea la adoptarea monedei unice. Ce să căutăm noi în zona euro? Nu vezi ce-au pățit grecii? Păi, ce-au pățit grecii? O țară cu jumătate din populația României a primit 300 de miliarde de euro și acum țipă să fie lăsați mai ușor cu rambursarea creditului. Au primit acești bani fiindcă sunt în zona euro, zonă unde funcționează anumite mecanisme. Noi în timp de criză am obținut 20 de miliarde de euro, iar un miliard nici nu l-am mai tras“, susține Adrian Vasilescu.
„Situația din Grecia nu are cum să nu aibă un impact și asupra României, dar credem că va fi minor. Noi nu suntem în zona euro, deci probabil că moneda europeană va avea o foarte mică oscilație, dar nici comerțul reciproc cu Grecia și nici ca urmare relațiile valutare cu Grecia nu au cum să impacteze în mod semnificativ“, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
2,6 miliarde de euro ar putea acoperi statul român din datoriile pe care subsidiarele băncilor elene de la noi le au față de băncile-mamă, conform unui raport ING Bank.
