13.1 C
București
vineri, 19 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăPERICOL iminent de contagiune. Legea francilor elveţieni ieftini întinde o capcană foarte...

PERICOL iminent de contagiune. Legea francilor elveţieni ieftini întinde o capcană foarte periculoasă pentru sistemul bancar

Legea conversiei creditelor în franci la cursul istoric ar putea provoca un seism major în sistemul bancar românesc, conform surselor experte chestionate de România liberă. Ca orice seism bancar, şi acesta ar putea afecta puternic, dacă se va produce, întreaga economie şi în primul rând pe oamenii obişnuiţi.

BNR a anunţat că actul normativ ar putea face ca două bănci să aibă probleme mari de solvabilitate. Rata fondurilor proprii ale acestor bănci, ce nu au fost nominalizate, ar ajunge sub pragul minim regulamentar. Efectele ar fi resimţite în total de şase bănci. Anul trecut, existau în total 11 bănci cu portofolii de credite în franci elveţieni.

 
Cu multă prudenţă, două voci experte chestionate de Rl au confirmat că există un pericol de contagiune în sistemul bancar. A treia a infirmat posibilitatea aceasta. Cauza e că acum intrările de bani în portofoliile de credite în franci elveţieni vor scădea, ceea ce poate duce la probleme de solvabilitate, cu precădere la băncile mici.
 
11 bănci au dat credite în franci elveţieni. Şase bănci ar putea avea probleme. Două bănci s-ar putea confrunta cu probleme grave de solvabilitate.
 
Aşadar, legea conversiei la curs istoric a creditelor în franci poate afecta sistemul bancar? În weekend, Fitch a dat o opinie diferită, dar BNR are cele mai multe informaţii, spune analistul financiar Florin Cîţu. „În trecut, BNR a subestimat sau supraestimat situaţii. Criza din 2008 a fost subestimată. Apoi, Banca Centrală a supraestimat efectele dării în plată. S-ar putea ca acum să aibă dreptate şi noi să nu-i credem”, a declarat Rl Cîţu. „Dacă şase bănci au probleme de solvabilitate şi acest lucru e comunicat în piaţă, vom avea probleme cu restul băncilor”, crede expertul.
 
Analistul economic Ion Radu Zilişteanu arată că raportările pe care le fac băncile comerciale la BNR includ o serie de indicatori, printre care şi solvabilitatea. „BNR poate calcula impactul asupra băncilor în funcţie de nivelul solvabilităţii şi de cel al creditelor în franci, constatând că indicatorii de solvabilitate s-ar deteriora foarte grav la două bănci şi la altele şase destul de mult”, a explicat Rl Zilişteanu.
 
Ion Radu Zilişteanu, analist economic: „Riscul de contagiune există. Dacă una din bănci, ce a luat bani de la alte bănci, devine insolvabilă din cauza unei măsuri externe, cum e aceasta, nu şi-ar mai putea plăti datoria. Acestea ar putea avea şi ele probleme de insolvabilitate. Poţi dărâma astfel un sistem bancar.”
 
Concret, care ar fi mecanismul de evoluţie a problemei? Fiecare bancă are un nivel al fluxurilor de numerar, spune analistul, care e profesor de materii bancare la ASE. „Aceste fluxuri, pe care băncile se bazau când şi-au făcut previziunile, nu se vor mai realiza. Vor fi intrări mai mici, vor veni bani mai puţini. Băncile respective vor avea o problemă de solvabilitate mai gravă sau mai puţin gravă, în funcţie de indicatorul de solvabilitate pe care-l aveau înainte de aplicarea legii şi de volumul creditelor în franci pe care-l aveau în sold”, a detaliat pentru Rl Ion Radu Zilişteanu.
 
Risc de contagiune bancară
 
Există pericolul unui efect de contagiune? Întotdeauna există un risc. Cu cât băncile sunt mai mari, riscul e mai ridicat, susţine Zilişteanu. Profesorul Mircea Coşea e de altă părere. „Astfel de conversii s-au făcut şi în alte state. Băncile au avut pierderi, dar acestea n-au dus la o criză bancară, la dispariţia unei bănci, ori la apocalipsa financiară pe care o tot anunţă BNR”, a spus Coşea Rl.
 
Totuşi, care e mecanismul contagiunii? Băncile fac plasamente reciproce, prin intermediul pieţei monetare, explică Ion Radu Zilişteanu. Dacă una are un exces de lichiditate, întâlneşte altă bancă pe piaţa interbancară, având temporar nevoie de lichiditate. Prima bancă plasează bani la a doua pentru o zi, trei, şapte etc. Astfel se formează pe piaţa interbancară dobânzile ROBID şi ROBOR.
 
Mircea Coşea, profesor universitar: „Acel cost pe care băncile îl plătesc prin această conversie va fi recuperat de la viitorii clienţi. Vor apărea în contracte clauze, ridicări de dobânzi, lucruri care vor duce la recuperarea banilor.”
 
„Riscul de contagiune există pentru că, dacă una dintre bănci, ce a luat bani de la alte bănci, devine insolvabilă, din cauza unei măsuri externe cum e aceasta (cu francii elveţieni ieftini – n.n.), nu şi-ar mai putea plăti datoria la celelalte bănci. Acestea ar putea avea şi ele probleme de insolvabilitate. Cu cât e mai mare banca, e mai mare şi impactul. Poţi dărâma astfel un sistem bancar”, a atras atenţia Rl Zilişteanu.
 
Victimele creditelor în monede exotice sunt cazuri sociale
 
Mircea Coşea atrage atenţia că această conversie e o operaţiune „cu caracter strict social. Ajutăm oameni care în mod normal n-ar trebui ajutaţi. De bunăvoie, au semnat contracte comerciale. Au intrat pe piaţă ca jucători, au luat credite”, dar criza economică mondială i-a transformat în victime colaterale.
 
Profesorul Coşea a mai explicat Rl că aceşti creditaţi în franci sunt „victime colaterale. Nu sunt vinovaţi pentru propria lor decizie de a lua un credit şi deteriorarea condiţiilor în care l-au luat. Faptul că francul a avut o anumită natură dinamică nu ţine de situaţia din România. Astfel, a apărut o nouă categorie de dezavantajaţi: clienţii băncilor”.
 
Dar băncile vor avea grijă să îşi recupereze pierderile cauzate de această lege. „Costul pe care băncile îl plătesc prin conversie va fi recuperat de la viitorii clienţi. Vor apărea în contracte clauze, ridicări de dobânzi, lucruri ce vor duce la recuperarea banilor”, a spus universitarul Rl.
 
Băncile şi-au manipulat clienţii
 
Nici băncile n-au jucat corect. „Când au dat credite în franci, au manipulat, arătând avantajele pe care le aveau creditele şi ascunzând faptul că francul putea să aibă fluctuaţii. Analizele internaţionale arătau că fluctuaţia era deliberată, pentru a mări capacitatea de export a Elveţiei, dar era ceva temporar”, a subliniat Mircea Coşea.
 
Acesta a explicat că „există şi o discriminare. Dând un ajutor celor cu credite în franci, ar trebui să le dăm şi celor ce au luat în moneda euro, care are şi ea fluctuaţii. O ţară cu monedă diferită de euro, ce joacă pe o piaţă monetară internaţională, ca România, ar trebui să aibă o politică bancară în favoarea leului. Isărescu a spus-o: creditul se face în moneda în care îţi vine salariul”, a concluzionat Coşea.
Cele mai citite

Ce trebuie să ai în vedere atunci când dorești să achiziționezi o barcă?

De la mic la mare, cu toții simțim o atracție deosebită pentru întinderile de apă. Când eram mici, mergeam la râu sau mare și...

Sorin Grindeanu, la Abu Dhabi: „România îşi doreşte expertiză şi finanţare din partea Emiratelor Arabe Unite”

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a discutat, joi, la Abu Dhabi, despre extinderea parteneriatului dintre România şi Emiratele Arabe Unite, ţara noastră dorind...

Lion Capital și Bursa Română de Mărfuri inventează motive pentru a nu plăti dividende. Acționarii societăților controlate de Bogdan Drăgoi și Gabriel Purice, nemulțumiți

Numeroși acționari ai Lion Capital, fosta SIF Banat-Crișana, sunt nemulțumiți că societatea condusă de fostul ministru de finanțe Bogdan Drăgoi nu plătește dividende. O...
Ultima oră
Pe aceeași temă