România a înregistrat un ritm – record de creştere economică, relevă statisticile INS şi Eurostat.
INS informează că pe primele nouă luni ale acestui an PIB ar fi crescut cu 4,9%, comparativ cu perioada analogă a anului trecut. Şi Eurostat anunţă că România a înregistrat o creștere economică de 4,6% în trimestrul al III-lea al anului 2016, comparativ cu perioada similară din 2015. E cel mai mare ritm de creștere din UE.
Această creştere economică e o proiecţie şi se bazează pe informaţii intermediare, arată profesorul de Economie de la ASE Cristian Păun, analist economic.
“Valoarea finală va apărea abia peste doi-trei ani. Vor mai fi făcute ajustări la aceste cifre, pe măsură ce se centralizează datele oficiale cu privire la activitatea economică”, a spus Păun „României libere“.
Baza creşterii o reprezintă stimulentele fiscale
Este o creştere record, dar e obţinută prin celebrele stimulente fiscale: reduceri de taxe şi creşterea consumului, arată analistul economic Sorin Dinu. “O creştere a PIB bazată pe un consum de asemenea dimensiuni nu e o problemă mare, dacă gradul de utilizare a capacităţilor de producţie este subunitar şi există resursele pentru a-ţi extinde producţia”, a detaliat Dinu.
Avem cu certitudine trei probleme, mai spune Cristian Păun: ritmul de creştere al datoriei publice, creşterea economică bazată pe consum şi factorul monetar. Creşterea aceasta economică e legată de datoria publică, spune Păun. “România și-a dublat datoria publică în ultimii patru ani. Ritmul de creştere e ameţitor, undeva la 10% – 15% pe an. Suntem ca un vecin, pe care-l vedem că-şi aduce în casă şi frigider, şi cuptor cu microunde, şi televizor şi exclamăm: uite ce creşte vecinul nostru! Nu ştim însă că toate lucrurile acestea şi le-a cumpărat cu un card de credit. Creşterea lui temporară se bazează deci pe sacrificarea viitorului”, a explicat analistul economic.
Creştere pe consum
Pe de altă parte, creşterea economică se bazează pe consum – lucru despre care s-a mai scris. Care e semnificaţia? Nu este vorba neapărat despre consumul populaţiei, ci doar o treime din acest consum, detaliază universitarul. “Două treimi e consum productiv, ceea ce este oarecum bine, dar mai remarcăm că creşte consumul, nu consumul pe datorie. Creditarea privată, mai ales la nivelul persoanelor fizice, nu creşte foarte mult”, spune Cristian Păun.
Care e semnificaţia acestui lucru? Înseamnă că românii “reuşesc să consume în plus, fie din ce au acumulat în anii anteriori, prin economisirea din perioada de criză, fie reuşesc să adune nişte resurse, pe care acum le consumă”, spune Păun. În plus, explică analistul, statul se împrumută pentru pensii şi salarii mai mari sau plătite la timp, pe care le distribuie populaţiei, nu se împrumută pentru autostrăzi. Plusul acela de credit guvernamental, care intră an de an în economie, ajunge la populaţie şi alimentează şi acest consum.
Cât de mult cresc banii în economie
Rapoartele lunare BNR cu privire la cantitatea de bani din economie arată că banca a adăugat în fiecare lună cam 9% – 10% bani în economie, spune Cristian Păun. “Economia creşte şi sub imboldul acestui factor monetar, venit. Nu este un factor sănătos şi durabil de creştere. El conduce la inflaţie, bule speculative, incendierea economiei. Aceasta înseamnă angajarea antreprenorilor în proiecte imposibil de dus până la capăt cu resursele de capital existente. În final, înseamnă eroare şi criză”, a atras atenţia Păun.
Creşterea pe consum nu se poate transfera în investiţii
România nu este previzibilă şi, din cauza acestei creşteri în salturi, pe consum, nu poate oferi un mediu investiţional stabil. Această creştere a PIB nu este constantă şi e greu să faci un plan. “PIB-ul României e foarte volatil. Azi este 4% sau 5%, mâine e 3%. De aici, apar aspectele negative. Dacă era o creştere constantă de 3% sau 4% trei sau patru ani la rând, se puteau face planuri de investiţii”, explică Sorin Dinu.
Creşterea pe consum nu se poate transfera în investiţii, spune analistul economic. “Anul acesta am consum în expansiune. Nu pot genera investiţii, pot cel mult să măresc gadul de utilizare a capacităţilor existente. Dacă nu am garanţia unor venituri multianuale constante, cum conving banca, investitorii?”, se întreabă retoric Dinu.
Este vorba despre instabilitatea capitalurilor proprii. “Eu, creditor, trebuie să mă bazez pe faptul că în anii următori trendul va fi acelaşi, cu stabilitate şi în materie fiscală, şi în ceea ce priveşte legislaţia, fără incertitudini politice sau de altă natură”, a explicat „României libere“ analistul economic.
