12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăBrokerii se reinventează: peste 200 de intermediari au dispărut

Brokerii se reinventează: peste 200 de intermediari au dispărut

Noile cerințe legislative privind nivelul minim al capitalului social deţinut de brokerii de asigurare din România a condus la o diminuare a numărului acestora la începutul anului, declanşând astfel o etapă de reaşezare şi consolidare în industria de intermediere în asigurări.

Pe piaţa de brokeraj din România au rămas aproximativ 300 de jucători care s-au conformat cerinţelor legislative, aceştia generând peste 90% din volumul total de prime intermediate. Astfel, au dispărut brokerii care nu aveau activitate şi brokerii mici, care şi-au desfășurat activitatea sub umbrela unor brokeri mai mari.

Conform Normei 9/2015 privind autorizarea și funcționarea brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, aceștia au obligaţia ca, începând cu 1 ianuarie 2016, să dispună de un capital social în valoare de minimum 150.000 lei. Neîndeplinirea acestei obligaţii are drept consecinţă retragerea autorizaţiei de funcţionare a brokerului, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare. Anterior, capitalul social necesar brokerilor de asigurare era de 25.000 lei.

La data de 10 februarie 2016, un număr de 297 brokeri, dintr-un total de 552 aflaţi în evidenţele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), îndeplineau cerinţele normei în cauză. În acelaşi timp, ASF avea în analiză încă 40 de solicitări de aprobare a majorării capitalului social din partea brokerilor. „Atât timp cât brokerii reprezintă cel mai important canal de distribuție a produselor de asigurare, cu o pondere de circa 60%, nu puteam vorbi despre consolidarea și ­relansarea industriei fără să avem în vedere și întărirea ­acestei ­verigi esențiale (capitalul social – n.red.) pentru funcționarea pe baze corecte a relației dintre asigurători și consumatori, precum și pentru încurajarea unui climat cât mai competitiv, în beneficiul consumatorilor”, a declarat Mișu Negrițoiu, președintele ASF.

Acesta a precizat că majorarea cerinței de capital înseamnă un stimul pentru creșterea gradului de profesionalism și de responsabilitate pe o piață a brokerilor care poate face mai mult pentru ameliorarea standardelor calitative în îndeplinirea rolului de intermediere. „Iar cifrele ne arată că brokerii care s-au conformat sunt și cei cu adevărat activi, reprezentând peste 90% din volumul primelor intermediate, cei care nu se concentrează numai pe vânzarea de polițe RCA și care au și planuri de dezvoltare având în vedere că în numeroase cazuri depășesc deja în mod semnificativ noul prag al capitalului minim legal”, a adăugat Mișu Negrițoiu.

„Nu în ultimul rând, profe­sionalizarea intermediarilor şi a activităților de distribuție în folosul consumatorului derivă din noua legislație europeană care pune în sarcina brokerilor noi obligații privind furnizarea de informaţii suplimentare despre produsele pe care le vând, precum și de asistență pentru realizarea drepturilor pe care le au asigurații (Directiva privind Distribuţia Asigurărilor – IDD). În acest context, ASF va continua să încurajeze diversificarea şi multiplicarea canalelor de distribuție, care să conducă la o scădere substanțială a costurilor de intermediere și la creșterea calității actului de vânzare/distribuție”, a conchis preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Amintim că Norma 9/2015, încă din forma de proiect, a stârnit mai multe discuţii în rândul brokerilor, care spun că la nivelul Europei nu există reguli atât de stricte în ceea ce priveşte capitalul social. „În ţările europene există reglementări stricte în ceea ce priveşte experienţa şi pregătirea profesională a brokerilor de asigurări, dar nu neapărat şi în ceea ce priveşte capitalul social. Există relativ puţine astfel de cazuri”, a declarat Victor Șpaer, managing Partner, Otto Broker.

Norma ASF nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare a fost publicată în Monitorul Oficial pe 22 aprilie 2015. În forma iniţială a proiectului de normă, supus dezbaterii publice în octombrie 2014, se prevedea ca brokerii în asigurări să aibă un capital social minim de 250.000 de lei, de 10 ori mai mult decât capitalul minim necesar în acel moment.  

Capitaluri mai mari

Un sfert dintre brokerii care şi-au majorat capitalul până la data de 27 ianuarie deţineau capitaluri mai mari de 150.000 lei, reiese din informaţiile publicate de ASF. Astfel, Capital Asig – Broker de Asigurare are cel mai mare capital social, în valoare de un milion lei. Acesta este urmat de Eurogrup Insurance Reinsurance Broker România – 914.400 lei, OVB Allfinanz România Broker de Asigurare – 702.710 lei, Poșta Română Broker de Asigurare – 700.000 lei, Medhelp ­Internaţional Broker de Asigurare – 622.000 lei – şi Mercedes-Benz Insurance Broker – 525.700 lei.

Topul brokerilor cu cele mai mari capitaluri este completat de MAI Broker de Asigurare-Reasigurare S.R.L. – 470.120 lei, Destine Broker de Asigurare-Reasigurare – 450.000 lei, Unity Broker de Asigurare Reasigurare – 430.000 lei şi April Broker de Asigurare-Reasigurare – 418.640 lei.

Totodată, până la data de 27 ianuarie a.c., 75 de brokeri au fost notificaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru nerespectarea obligaţiei de majorare a capitalului social conform normei în vigoare. Alţi 57 de brokeri nu deţin un capital social conform Normei nr. 9/2015 şi au activitatea interzisă. Şi, temporar, 28 de brokeri nu deţin capitalul necesar şi au activitatea suspendată.

Potrivit statisticii ASF, 36 de brokeri au solicitat, până la data de 31 decembrie 2015, aprobarea retragerii autorizaţiei de funcţionare/suspendării activităţii şi nu deţin un capital social conform Normei nr. 9/2015. De asemenea, 19 brokeri se află sub incidenţa Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență.

Reaşezarea pieței

Această nouă cerinţă a Autorității de Supraveghere Financiară a produs o reaşezare a pieţei de brokeraj. Astfel, companiile fără activitate s-au închis, în timp ce altele au considerat că este mai bine să îşi restructureze activitatea şi să colaboreze cu alţi brokeri, cu o puterea financiară mai mare.

„Există două tipuri de companii care s-au închis: cele care nu aveau activitate și cele care din motive de eficientizare a cos­turilor au preferat să își ­consolideze activitatea împreună cu un alt broker”, a explicat Bogdan ­Andriescu, preşedintele UNSICAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanță în Asigurări. Acesta a precizat că și înainte ca ASF să impună această cerință existau brokeri al căror capital depășea valoarea de 150.000 lei. „Eu cred că piața de brokeraj este acum consolidată și dispune de premisele necesare pentru a-și continua dezvoltarea. Subliniez că rolul esențial al brokerului de asigurare este acela de consultant și de reprezentant al clientului. Realitatea din piața de asigurări ne demonstrează nevoia clienților pentru consultanță și servicii profesioniste, atât înainte de încheierea unui contract de asigurare, cât și pe întreaga perioadă de derulare a acestuia”, a adăugat Bogdan Andriescu.

Pe de altă parte, Viorel Vasile, CEO-ul Safety Broker, a precizat că scăderea numărului de jucători poate reprezenta o schimbare benefică pentru că are la bază atât capacitatea financiară, cât şi capacitatea tehnică de adaptare la noile condiţii. „Au dispărut brokerii care intermediau 10% din piaţă. O valoare corectă a capitalului social era probabil 100.000 euro, aşa cum era în propunerea iniţială”, a adăugat acesta, considerând că, pentru o piaţă ca a noastră, 300 de brokeri sunt prea mulţi.

Viorel Vasile a mai arătat că 60% din piaţă este intermediată de primii 10 brokeri, astfel că se poate opera şi ca asistent în brokeraj, scăpând de raportări, birocraţie, schimbări permanente de legislaţie şi fiind focusat pe vânzări. Acesta a mai menţionat că Safety Broker şi-a majorat capitalul anul trecut până la 300.000 lei, iar în acest an va creşte până la un milion de lei.

Şi Adriana Grecu, CEO, AON România, este de părere că piaţa se aşază după modificările legislative de anul trecut, subliniind că numărul brokerilor va fi mai mic, dar numărul asistenţilor în brokeraj, mai mare. „Concurența este în mare măsură aceeaşi pentru noi. Probabil că piaţa de brokeraj este mai bine structurată acum, dar încă mai este mult loc pentru a creşte calitatea serviciilor, pentru a educa clientul şi pentru a-i câştiga încrederea”, a explicat aceasta. Adriana Grecu a precizat că efortul financiar aferent majorării de capital a fost destul de mare pentru un broker de talie mică sau medie, însă a remarcat faptul că există şi brokeri care ­şi-au majorat capitalul chiar peste nivelul minim impus de ASF, ceea ce demonstrează că deţineau sumele şi nu le-a fost greu să se adapteze situaţiei.

La rândul său, Victor Șraer, managing partner, Otto Broker, consideră că actualul nivel al capitalului este echilibrat. „Brokerii care şi-au majorat capitalul social generează 98% din volumul total de prime intermediate şi, ca atare, pot să concluzionez că cerinţa de majorare a capitalului până la valoarea de 150.000 lei a fost una proporţională şi a selectat foarte bine brokerii de asigurări care practică această activitate ca pe o profesie căreia i se dedică”, a adăugat el.

Totodată, Cristian Fugaciu, directorul General al Marsh România, a subliniat că puterea jucătorilor din piață este dată, în primul rând, de capacitatea de a acorda consultanță clienților și de a le oferi soluții optime de diminuare a expunerii la riscuri, considerând că pentru clienți este mult mai importantă calitatea serviciilor la care au acces decât numărul de brokeri de asigurare.„De fapt, concentrarea actuală a pieței, ca efect al majorării cerințelor de capitalizare, a condus la eliminarea din piață a jucătorilor mici, neperformanți și care, de fapt, nu aduceau valoare adăugată, prin servicii, clienților”, a adăugat acesta. „Efortul unui broker trebuie să se îndrepte către atingerea pragului maxim de calitate în serviciile oferite, și nu doar către respectarea unor cerințe minime de capitalizare”, a atras atenția Cristian Fugaciu.

Provocări

Evoluţia pieţei de brokeraj şi provocările acesteia

„Brokerii vor continua să reprezinte un mecanism de distribuție important, dar, ceea ce este cel mai important, vor continua să-și întărească rolul de reprezentant al clientului. Legat de provocări, aș spune că cea mai importantă și cea mai așteptată, totodată, este legată de implementarea Directivei privind Distribuția Asigurărilor. Diferența dintre brokeri și ceilalți distribuitori de produse de asigurare (asigurători, bănci, dealeri auto, agenții de voiaj etc.) este că brokerii sunt reprezentanții clientului, în timp ce ceilalți distribuitori realizează un act de vânzare, în numele asigurătorilor. Practic, un broker cumpără de la asigurători acoperire pentru clienții săi, pornind de la nevoile reale de protecție ale acestora. Iar acest lucru se poate realiza numai prin înțelegerea riscurilor la care este expus clientul”, a declarat Bogdan Andriescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Intermediere şi Consultanță în Asigurări.

În ţările europene există reglementări stricte în ceea ce priveşte experienţa şi pregătirea profesională a brokerilor de asigurări, dar nu neapărat şi în ceea ce priveşte capitalul social. Există relativ puţine astfel de cazuri.“ Victor Șpaer, managing Partner, Otto Broker

70 dintre brokerii care şi-au majorat capitalul până la data de 27 ianuarie deţineau capitaluri mai mari de 150.000 lei.

Cele mai citite

Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului din România 2024: Conferința „ 26 Martie – 143 de ani de la proclamarea Regatului României. „75 ani de...

COMUNICAT DE PRESĂConferințele „ Tinerii și Monarhia” Fundația Județeană pentru Tineret Prahova, Asociația Eurospirit, Primăria Municipiului Ploiești și Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului...

Un bărbat din Harghita a găsit un proiectil și două cartușe în curtea casei

Un bărbat dintr-un sat din Harghita a sunat miercuri seara la 112 și a anunțat că a găsit în curte în urma unor săpături,...

O femeie de 31 de ani a fost reținută pentru efectuarea repetată de intervenții chirurgicale estetice minim invazive

O femeie în vârstă de 31 de ani a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată magistraţilor cu propunere legală, pentru...
Ultima oră
Pe aceeași temă