Scăderea TVA la produsele alimentare de bază ar aduce bani la buget prin reducerea evaziunii fiscale și stimularea consumului ca urmare a scăderii prețurilor, susțin producătorii. Există însă temeri că, impactul bugetar al noului Cod Fiscal ar putea face ca statul să nu mai poată plăti pensiile și salariile.
Reducerea TVA la carne și produse din carne va aduce la buget 300 de milioane de euro din reducerea evaziunii și va conduce la scăderea prețurilor la raft, susține Radu Timiș, președintele Asociației Române a Cărnii. “Considerăm că această măsură va duce la reducerea prețurilor la raft și la o creștere a consumului în zona cărnii și a preparatelor de carne cu cel puțin 20%. De asemenea, reducerea TVA va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, venituri care se vor situa la un nivel de cel puțin 160 milioane euro numai din creșterea consumului“, este de părere Timiș. Măsura va contribui, în egală măsură, la salvarea de la faliment a multor companii din domeniul producerii și procesării cărnii și la crearea de noi locuri de muncă. Astfel, cu câțiva ani în urmă, când TVA a crescut de la 19% la 24%, consumul de carne și preparate de carne a scăzut cu 30%.
Și reprezentanții Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie “Romfish“ afirmă că această măsură va fi una benefică atât pentru companiile de profil, cât și pentru consumatori. “Pentru producția din piscicultură, piața fiscalizată s-ar dubla după reducerea TVA. În 2014 s-au vândut circa 11.000 tone de pește de consum din piscicultura internă. Valoarea mărfii fiscalizate este circa 20 de milioane de euro. Prețurile s-ar putea reduce, după scăderea TVA, cu circa 6-8%, diferența fiind utilizată pentru dezvoltarea companiilor“, arată Cătălin Platon, directorul executiv al “Romfish“. De asemenea, proiectul de lege privind noul Cod Fiscal va ajuta la dezvoltarea pisciculturii și prin anularea impozitului pentru construcţiile speciale, deblocând investiţiile în construcţiile hidrotehnice ale amenajărilor piscicole.
În schimb, Dorin Cojocaru, preșe-dintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui – APRIL, spune că reducerea TVA nu va ajunge la consumatori, ci se va opri în conturile marilor lanțuri de magazine. “Nu am nici o garanție că magazinele vor transfera reducerea TVA către consumator. Probabil că magazinele de producător vor reduce prețurile, dar hipermarketurile își vor mări marja de profit. Și probabil că același lucru se va întâmpla și la celelalte produse de bază. Ce-i oprește? Concurența? Marile lanțuri de magazine au poziție de monopol“, arată Cojocaru. Reprezentantul APRIL recunoaște însă că „reducerea TVA pentru laptele de consum va da o gură de oxigen producătorilor locali. Astfel, va apărea o diferență mai mică de preț între laptele importat și cel autohton“.
Reprezentanții APRIL, dar și cei din industria cărnii s-au plâns în ultimul an că au probleme cu vânzările din cauza excesului de marfă ieftină intrată pe piaţa autohtonă din ţările comunitare, după embargoul impus de Rusia produselor alimentare din ţările UE.
Cojocaru arăta că aceste produse sunt mult mai ieftine decât cele autohtone deoarece poartă TVA a țării de origine, cele mai multe state din blocul comunitar practicând o taxare mult mai mică a alimentelor decât România.
Cât de sustenabile sunt reducerile de taxe
Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe, produse alimentare de bază la 9%. Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.
Pentru 2016, încasările la buget sunt estimate să scadă cu 11,6 miliarde lei, dar cu o creştere la venituri de 6,4 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, impactul bugetar net pentru anul viitor fiind calculat la 5,2 miliarde lei.
Fostul ministru de Finanţe Gheorghe Ialomiţianu este de părere că impactul bugetar al noului Cod Fiscal poate duce România în imposibilitate să plătească pensii şi salarii. „Orice reducere de impozite şi taxe reprezintă un lucru bun atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru oameni. Dar trebuie susţinut bugetar, pentru că noi avem de plătit pensii, salarii, avem de făcut investiţii. Ei ne spun, şi Victor Ponta, şi ministrul de Finanţe ne spun, că impactul bugetar ar fi la minus 36 de miliarde de lei, vă daţi seama că numai fondul de pensii este aproape 50 de miliarde de lei? S-ar putea pensiile să nu se poată plăti. Fondul de salarii este la vreo 46 de miliarde. De unde? Investiţii ne-au promis de 36 de miliarde de lei. Vă daţi seama că impactul acesta bugetar aduce România în imposibilitatea să plătească, pensii, salarii, să se facă investiţii“, a explicat Ialomiţianu. Însă, Gabriel Sincu, director executiv, Asistenţă fiscală şi juridică, Ernst&Young România, arată că există acum suficiente resurse în zona de economie subterană care ar putea acoperi cu succes gaura din bugetul de stat. „Rămâne de văzut în ce măsură autoritățile vor reuși să colecteze aceste resurse, având în vedere faptul că vorbim despre evaziunea fiscală, o nucă ce s-a dovedit aproape imposibil de spart în ultimii 25 de ani“, spune Sincu.
