O avocată din Târgu-Jiu a obținut prima hotărâre judecătorească definitivă, pentru înghețarea cursului leu-franc elvețian, în propriul dosar. Avocații cer Înaltei Curți unificarea practicii judiciare, astfel încât celelalte instanțe din țară să țină cont de hotărârea de la Târgu-Jiu în cazuri similare.
După ce și-a ipotecat apartamentul cumpărat înaintea căsătoriei, avocata Claudia Mareș Medar a devenit codebitor la creditul luat de soțul său de la Piraeus Bank. Împrumutul în valoare de 66.000 de franci elvețieni a fost obținut în 2008, când băncile promovau acest tip de credite ca fiind printre cele mai avantajoase. De altfel, Piraeus Bank avea și o “ofertă specială“: primii trei ani clienții plăteau doar dobânda, iar ulterior aveau de achitat dobândă plus rata propriu-zisă din credit. Ulterior moneda elvețiană s-a întărit, iar de la 500 de lei cât au plătit rata lunară în primii trei ani, s-a ajuns la 2.000 de lei/lună. Într-o primă etapă, avocata a câștigat la judecătoria Târgu-Jiu numai anularea unor comisioane. Atât banca, cât și reclamanții au făcut apel, iar recent Tribunalul Gorj a dat prima decizie definitivă din România prin care a înghețat cursul de schimb leu-franc elvețian la data semnării contractului de credit. Anterior, avocata a obținut la judecătorie, pentru un client ce are un credit tot în franci elvețieni, o hotărâre favorabilă pentru anularea comisioanelor și înghețarea cursului de schimb. În acest caz, banca care a pierdut procesul este Raiffeisen.
„Soluția definitivă a Tribunalului Gorj este singulară și va face obiectul unor potențiale căi de atac, mai ales în contextul în care instanța de fond a dat câștig de cauză băncii în privința cursului de schimb. După creșterea bruscă a cursului de schimb franc elvețian-leu, Piraeus Bank s-a implicat în găsirea de soluții personalizate pentru fiecare client. Am discutat mereu toate variantele disponibile pentru situații specifice. În cazul altor litigii, spre exemplu, soluția instanțelor a fost în favoarea băncii, iar clienții au suportat costurile procesuale“, a precizat, pentru România liberă, Simona Vasiliu, Head of Legal Division Piraeus Bank România.
Iar avocatul Gheorghe Piperea, care reprezintă mai mulți clienți ai băncilor îndatorați în monedă elvețiană, scrie pe pagina sa de Facebook: “O definitivă de la Gorj. E contra Piraeus. Se preconizează o întrebare preliminară la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru unificarea practicii“.
Numărul restanțierilor la bancă a crescut cu 45.000 de persoane într-un singur an, iar valoarea restanțelor la creditele în franci elvețieni – cu o cincime în primele 3 luni ale acestui an, conform datelor BNR.
Pe de altă parte, multe bănci ce au acordat împrumuturi în franci elvețieni le-au vândut firmelor de recuperare creanțe.
De exemplu, conform Mediafax, compania cehă APS Holding, care anul trecut a cumpărat împreună cu mai mulţi investitori instituţionali un pachet de credite ipotecare neperformante de la Volksbank România, a vândut active imobiliare în valoare de peste 33 milioane de euro, cel mai recent o clădire de birouri din Bucureşti.
Valoarea totală a activelor imobiliare vândute în 2015 depăşeşte pragul de 13 milioane euro, în vreme ce în 2014 a depășit 20 milioane euro. APS Holding face parte dintr-un consorţiu de investitori străini, alături de Deutsche Bank, AnaCap Financial Partners, H.I.G. Capital International Advisers, care a cumpărat în vara anului trecut un pachet de credite ipotecare neperformante în valoare de 495 milioane euro, de la Volksbank România.
În timp ce românii se luptă în instanță cu băncile, alte țări au luat decizii pentru protecția populației. Ungaria a hotărât conversia în forinţi a creditelor în valută, iar Croaţia a îngheţat cursul la valoarea anterioară întăririi francului elveţian. De asemenea, guvernul de la Zagreb a anunțat că va șterge datoriile celor mai săraci cetățeni, care nu au nici proprietăți și nici economii. De această măsură vor beneficia circa 60.000 de croați. “Omul de rând nu s-a dus la bancă să ia un credit în franci elvețieni sau în yeni japonezi. El s-a dus să obțină un credit să-și cumpere casă. Banca l-a informat că nu se califică pentru un împrumut în lei și i-a vândut produsul în franci elvețieni. Într-un stat de drept, BNR trebuie să protejeze consumatorii“, ne-a spus Simona Miloș, președintele Institutului Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență.
20% reprezintă procentul cu care a crescut valoarea restanțelor la creditele în franci elvețieni în primele 3 luni ale acestui an, conform datelor BNR.
