Moody’s Investors Service a revizuit în scădere cu o treaptă ratingurile pe termen lung a cinci bănci din Grecia, toate calificativele fiind plasate sub revizuire, cu implicaţii negative, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
Ratingurile pentru depozitele şi datoriile Piraeus Bank, National Bank of Greece şi Alpha Bank au fost retrogradate la „Caa2“ de la „Caa1“, în timp ce calificativele Eurobank Ergasias şi Attica Bank au coborât la „Caa3“ de la „Caa2“. Anunţul vine în urma deciziei din 6 februarie a Moody’s de a plasa sub revizuire, cu implicaţii negative, ratingul suveran al Greciei, „Caa1“.
Revizuirea în scădere a ratingurilor pe termen lung ale celor cinci bănci din Grecia este determinată de probabilitatea redusă a unui sprijin sistemic din cauza incertitudinilor ridicate privind capacitatea Guvernului de la Atena de a ajunge la un acord cu UE, BCE şi FMI pentru îndeplinirea necesităţilor de lichiditate şi de finanţare ale ţării, precum şi posibila reducere a capacităţii Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) de a sprijini băncile în caz de nevoie, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.
HFSF, principalul acţionar al băncilor elene, controlează 66,9% din Piraeus Bank, 66,4% din Alpha, 57,2% din National Bank of Greece şi 35,4% din Eurobank.
Pe perioada plasării ratingurilor sub revizuire, cu implicaţii negative, Moody’s va analiza presiunile asupra finanţării şi lichidităţilor cu care se confruntă băncile, impactul mediului operaţional dificil asupra calităţii activelor şi solvabilităţii instituţiilor financiare şi expunerea lor directă la titlurile de trezorerie şi obligaţiunile guvernamentale elene.
Contra timp
Actualul program de asistenţă financiară de care beneficiază Grecia expiră la sfârşitul lunii februarie şi există incertitudini ridicate privind capacitatea noului Guvern de la Atena de a ajunge la un acord cu UE, BCE şi FMI pentru extinderea programului, estimează agenţia de evaluare financiară. Dacă negocierile nu se deblochează există riscuri la adresa necesităţilor de finanţare şi de lichiditate ale statului elen, ceea ce limitează capacitatea sa de a sprijini băncile în caz de nevoie, avertizează Moody’s.
Mai mult, agenţia consideră că există riscul ca rezervele HFSF, de aproximativ 11,5 miliarde de euro, să fie utilizate pentru finanţarea necesităţilor Guvernului sau să fie returnate ESFS (Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară), astfel reducându-se capacitatea Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei de a sprijini băncile în caz de nevoie.
Un alt motiv al retrogradării băncilor elene este, în opinia Moody’s, decizia din 4 februarie a Băncii Centrale Europene de a nu mai accepta obligaţiuni guvernamentale elene drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale. Obligaţiunile elene au în prezent un rating de tip „junk“ (nerecomandat pentru investiţii), iar potrivit normelor BCE nu pot fi acceptate drept garanţii pentru credite. Până acum, BCE a făcut o excepţie de la aceste norme în ideea de a da o mână de ajutor băncilor greceşti.
Fug banii din bănci
În total, de la debutul crizei datoriilor suverane, în 2010, şi până în 2014, băncile greceşti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare. Aproximativ 17 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen după alegerile din iunie 2012, care au atenuat îngrijorările potrivit cărora Grecia va părăsi zona euro.
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au anunţat, luni, că sumele deţinute de persoanele fizice şi juridice în băncile din Grecia au scăzut la 147 miliarde de euro (166 miliarde de dolari), cel mai redus nivel din iunie 2012.
Conform datelor Băncii Centrale a Greciei, finanţarea acordată creditorilor eleni de BCE a crescut la 56 miliarde de euro la 31 decembrie 2014, de la aproximativ 45 miliarde de euro la 30 noiembrie 2014. Moody’s estimează o creştere a finanţării acordate de BCE până la aproximativ 75 de miliarde euro în ianuarie 2015.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
Noul Guvern de la Atena şi-a anunţat intenţia de a încerca să restructureze datoria publică, de 315 miliarde euro în prezent (175% din PIB), după ce, în ultimii patru ani, Grecia a beneficiat de credite în valoare de 240 de miliarde euro de la creditorii internaţionali.
Executivul condus de Alexis Tsipras vrea să propună schimbarea obligaţiunilor deţinute de Banca Centrală Europeană şi guvernele naţionale fie pentru obligaţiuni al căror randament variază în funcţie de evoluţia economică, fie cu obligaţiuni numite „perpetue”, care nu au o dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobânzilor pe termen lung.
Nici austriecii nu se simt prea bine
Conflictul dintre Ucraina şi Rusia, turbulenţele politice din Ungaria şi ritmul redus de creştere din România au prins pe picior greşit băncile austriece şi le-au determinat să emită avertizări de profit, arată o analiză Reuters. Unele bănci îşi reduc acum prezenţa în regiune. UniCredit Bank Austria, grupul bancar cu cea mai mare expunere la CEE, a înregistrat în 2013 pierderi de 1,6 miliarde de euro, din cauza declinului afacerilor în Ucraina şi Kazahstan. „Suportăm consecinţele şi am început în ultimii ani să ne optimizăm gradual portofoliile“, a apreciat directorul general al UniCredit Bank Austria, Willibald Cernko.
Luna aceasta, Raiffeisen Bank International (RBI) a anunţat că toate afacerile sale din regiune sunt sub revizuire şi va decide până la mijlocul acestui an dacă va ieşi de pe o piaţă sau două. Raiffeisen a avertizat recent că pierderile din 2014 ar putea depăşi 500 milioane de euro, dacă va trebui să-şi deprecieze activele din Rusia. Situaţia din Ucraina i-a luat prin surprindere pe unii bancheri austrieci.
„Nu cred că ce s-a întâmplat în «Primăvara Arabă» se va întâmpla în Ucraina“, a afirmat pentru Reuters un bancher care nu a dorit să-şi dezvăluie numele.
Raiffeisen, al cărei fost director general Herbert Stepic rămâne o sursă-cheie de informaţii ţinând cont de contactele sale diverse în regiune, l-a angajat pe fostul ministru rus de Finanţe, Alexei Kudrin, în funcţia de consilier. Dar banca a reacţionat cu întârziere la pericolul de pe piaţa din Rusia, afectată de corupţie, turbulenţe politice şi un sistem judiciar cu probleme.
Autoritatea de supraveghere a pieţei financiare din Austria a anunţat că a prevenit pierderi majore la unele bănci prin blocarea planurilor de expansiune către CEE, care pur şi simplu erau prea riscante. Totuşi, pentru unele bănci restricţiile au venit foarte târziu. Hypo Alpe Adria, care a folosit garanţii de stat pentru a finanţa expansiunea în Balcani, a fost naţionalizată în 2009 pentru a preveni colapsul care ar fi provocat turbulenţe pe pieţele financiare din regiune. Erste Group se aştepta la dificultăţi în Ucraina şi în 2012 şi-a vândut subsidiara din această ţară.
„Trebuie să ai curaj să-ţi asumi pierderi de pe urma investiţiilor“, a apreciat directorul financiar Gernot Mittendorfer, adăugând că Erste a remarcat că Ucraina nu înregistrează progresele aşteptate spre integrarea în UE. Deşi profiturile cumulate ale Erste sunt mai ridicate decât deprecierile de active pe care le-a efectuat în regiune, grupul a estimat pierderi-record pentru 2014, de până la 1,6 miliarde de euro, din cauza dificultăţilor înregistrate în România şi Ungaria.
Mittendorfer a declarat că Erste a decis să nu intre pe piaţa din Rusia din cauza riscurilor politice, chiar dacă unii investitori au fost supăraţi de această decizie, din cauza profiturilor anunţate aici de rivalele Raiffeisen şi Bank Austria.
