Partidul Social Românesc propune înfiinţarea Consiliului de Protecţie a Consumatorilor Financiari din România (CPCFR), după modelul american, susţinând că problemele cu care se confruntă consumatorii de servicii financiare din ţara noastră creează obligaţia clasei politice de a acţiona în sensul prevenirii şi limitării unor astfel de elemente în viitor.
”Doar în ultimul an, cetăţenii români au foşti puşi în situaţia de a se confrunta cu situaţii dificile, fără a putea avea un sprijin concret din partea autorităţilor. De la dezbaterile privind legea dării în plată, la criza francului elveţian şi la creşterea aproape peste noapte a poliţelor RCA, cei afectaţi nu au putut apela la sprijinul unui organism abilitat să îi ajute în astfel de situaţii. În opinia PSRO, astfel de efecte nedorite asupra consumatorilor de servicii financiare din România pot fi limitate prin crearea unui mecanism permanent dedicat soluţionării situaţiilor de acest gen. În acest sens, considerăm oportună înfiinţarea unui Consiliu de Protecţie a Consumatorilor Financiari din România”, se arată într-un comunicat transmis luni Agerpres de PSRO.
Potrivit sursei citate, consiliul ar urma să aibă ca scop sprijinirea cetăţenilor şi a persoanelor juridice în înţelegerea şi rezolvarea problemelor financiare, precum şi responsabilizarea într-o măsură mai mare a reglementatorilor şi supraveghetorilor financiari.
”Jurisdicţia consiliului ar trebui să includă bănci, societăţi de asigurare, societăţi listate, instituţii financiare non-bancare, fonduri de pensii, societăţi recuperatoare de creanţe şi alte tipuri de companii financiare care operează în România, urmărind totodată responsabilizarea efectivă a autorităţilor de supraveghere şi reglementare în domeniul financiar din România”, se mai arată în comunicatul PSRO.
De asemenea, consiliul ar urma să aibă în atribuţii inclusiv verificarea modului în care Banca Naţională a României şi Autoritatea de Supraveghere Financiară ”înţeleg să utilizeze pârghiile pe care deja le au la dispoziţie” astfel încât să protejeze consumatorii de servicii financiare de posibile abuzuri ale societăţilor supravegheate.
”Astfel de abuzuri apar în condiţiile în care atât BNR, cât şi ASF se concentrează mai mult pe stabilitatea financiară, ca ansamblu, şi mai puţin pe respectarea drepturilor consumatorilor (deşi au instrumentele necesare) şi, de multe ori, pasează astfel de responsabilităţi”, adaugă sursa citată.
