Guvernul a promis micşorarea CAS de la 1 octombrie, însă a „uitat“ să scoată veniturile aferente din bugetul de stat. Acesta este doar unul dintre trucurile folosite pentru a prezenta rectificarea negativă a bugetului drept una pozitivă.
Guvernul urmează să aprobe vineri prima rectificare bugetară din acest an care este, în mod aparent, una pozitivă. Veniturile estimate la bugetul general consolidat vor creşte cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite în creştere cu 1,34 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar urmând însă să fie menţinută la 2,2% din PIB.
Ministerele Sănătăţii, Apărării, Economiei, Educaţiei, Transporturilor, Muncii, Culturii şi Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorală Permanentă, vor primi bani în plus la rectificarea bugetară, iar fonduri vor fi tăiate printre altele de la Ministerul Finanţelor şi cel al Mediului (vezi tabel). Sănătatea va primi bani pentru programele naţionale şi sistemul de intervenţii de urgenţă, Economia pentru schema de ajutor de minimis pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi investiţii de retehnologizare, Educaţia pentru plata drepturilor salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti, iar Transporturile în special pentru restanţele şi subvenţiile CFR. Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru plata arieratelor autorităţilor locale către furnizori, care la rândul lor au datorii către bugetul de stat, în cadrul unei operaţiuni de compensare. De la Ministerul Finanţelor vor fi tăiate 750 milioane lei de la capitolul privind acţiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi tăiate 25 milioane lei.
Rectificare pozitivă sau negativă?
În timp ce ministrul Bugetului, Liviu Voinea, susţine că rectificarea este pozitivă, fostul ministru de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, afirmă că este negativă. Potrivit primului, se poate face o rectificare “pozitivă” deoarece au fost încasate venituri suplimentare din alte surse faţă de estimări, precum 350 milioane lei din taxa claw-back şi 700 milioane lei din vânzarea de certificate verzi.
Voinea trece sub tăcere un fapt. Nu atât veniturile bugetului au crescut în primele şase luni, cât cheltuielile acestuia au fost mult mai mici decât se programase. Potrivit datelor Finanţelor, la finele lunii iunie nivelul veniturilor era cu 4,5 miliarde lei inferior planificărilor. Cheltuindu-se mai puţin, s-a ajuns la un deficit bugetar foarte mic, ce permite acum creşteri ale capitolului de cheltuieli. În primele şase luni, toate entităţile alimentate de la buget au cheltuit cu 8,3% mai puţin decât era planificat. În loc să ajungă la un deficit programat de 1,3% din PIB, bugetul a înregistrat o diferenţă venituri-cheltuieli de doar 0,5% din PIB. În mare parte economiile au fost făcute la partea de investiţii. Astfel cheltuielile de capital s-au cifrat la finele primelor şase luni la 4.807 milioane lei, cu peste 2.000 milioane lei mai puţin decât volumul planificat de 6.935 milioane lei. Diferenţa indică un volum mic de lucrări efectuate în proiecte vitale pentru România, precum autostrăzile, căile ferate proiectele energetice sau de irigaţii etc.
“Ar fi imposibil să avem o rectificare pozitivă în condițiile în care veniturile bugetare efective din semestrul I sunt cu 4,9 miliarde de lei mai mici față de prevederile bugetare. Este elementar că atunci când ai minus la buget nu poate să îți dea cu plus la rectificare”, spune Ialomiţianu. El susţine că Guvernul a blocat aproximativ 10% din bugetul fiecărui ordonator de credit, cu excepția cheltuielilor cu salariile, de unde rezultă o sumă de 2,3 miliarde de lei de care ordonatorii de credite nu se pot atinge.
În plus, Guvernul ignoră efectul negativ asupra bugetului al preconizatei micşorări a CAS cu 5% de la 1 octombrie. Proiectul de rectificare nu spune nimic despre impactul măsurii. Reducerea CAS cu un singur punct procentual presupune un efort bugetar anual de un miliard de lei.
