După zece ani de la declanșarea boom-ului creditării și la 5 ani de când balonul s-a spart într-un mod dureros, începem să aflăm realitatea despre practicile băncilor.
Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor a înaintat instanțelor din România nu mai puțin de 31 de procese-verbale care constată existența unor clauze abuzive în contractele de credit. Dacă ANPC câștigă procesele, sute de mii de români vor avea contractele de împrumut modificate. Autoritatea a declanșat un război total împotriva clauzelor abuzive din contractele de credit. Recent, ANPC a apelat în premieră la un instrument care îi permite să sancționeze băncile fără a mai urma calea instanțelor.
Printr-un ordin al președintelui ANPC, Marius Dunca, peste 27.000 de contracte de credit încheiate de Banca Românească vor fi modificate în favoarea clienților. Tot aproximativ 27.000 de oameni sunt foarte aproape să scape de clauzele abuzive din contractele de împrumut încheiate cu OTP. Ei vor scăpa de așa-numita “dobândă revizuibilă”, în fapt o formulă prin care banca își rezerva dreptul exclusiv de a schimba condițiile de cost ale împrumutului oricând dorea. ANPC a câștigat pe fond procesul cu banca maghiară. Impactul unei decizii favorabile a Curții de Apel (banca a formulat apel) poate fi chiar mult mai mare. Potrivit legii clauzelor abuzive, așa cum a fost ea modificată, dacă ANPC reușește să demonstreze natura abuzivă a unor prevederi contractuale, respectivele clauze vor trebui eliminate din toate contractele de pe teritoriul României. Cu alte cuvinte, dacă alte bănci din România au clauze la fel ca cea a OTP și ele vor fi obligate să o elimine. În acest moment Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, a înaintat instanțelor din România 31 de procese-verbale care constată existența unor clauze abuzive. În 20 de situații, procesele au primit deja termen. Dacă ANPC reușește, până la urmă, să câștige toate aceste procese, vom avea de-a face cu o adevărată revoluție. Cel mai probabil, sute de mii de contracte de credit vor fi modificate.
Cine are dreptate?
Banca Românească este prima instituție de credit din România obligată prin ordin al președintelui ANPC să modifice condițiile de cost din mai mult de 27.000 de contracte de credit. Este vorba despre 15.000 de credite de nevoi personale și 12.000 de împrumuturi ipotecare. Banca a introdus, prin acte adiționale, comisioane pe care ANPC le consideră nejustificate legal. Preşedintele ANPC, Marius Dunca, a mai anunţat că a sancţionat Banca Românească cu 40.000 de lei pentru încasarea de comisioane ilegale. Spre exemplu, am luat un contract de credit ipotecar din 2006, în care comisionul de analiză era zero, comisionul de administrare al creditului – unu la sută şi se achită din credit la data efectuării primei utilizări din credit. Dar, cu toate acestea, banca a perceput, din 21.06.2010 până la momentul analizării petiţiilor, şi un comision de administrare cont curent. Conform OUG 50 alin. 36, pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai comision de analiză dosar, comision de administrare care a fost perceput iniţial sau comision de administrare cont curent. În cazul de faţă i-au luat în 2006 comisionul de administrare de unu la sută şi odată cu implementarea OUG 50 au mai pus un comision de cont curent”, a spus șeful de la Protecția Consumatorului.
Banca nu este, însă, de acord cu concluziile ANPC și anunță că va contesta decizia. „Am luat act de decizia ANPC şi dorim să facem câteva precizări cu privire la modul în care instituţia a interpretat implementarea Ordonanţei de Urgenţă 50/2010 de către Banca Românească. Implementarea OUG 50 de către Banca Românească a avut drept scop alinierea denumirii comisioanelor, conform cadrului legislativ, dar păstrând esenţa economică a acestora. Mai mult, Banca Românească nu a comisionat adiţional clienţii ale căror contracte au fost modificate în 2010”, a transmis instituţia de credit.
Metode originale
Cea mai mare problemă din contractele de credit încheiate în România în perioada de boom dintre 2005 și 2009 a fost felul netransparent și uneori înșelător în care băncile calculau dobânda. Băncile, foloseau, în mare, trei metode pentru a-și majora încasările. Fie ademeneau clienții cu o dobândă inițială (“introductorie”, în termeni bancari) și apoi ridicau costurile prin utilizarea unei dobânzi interne (cu formulă de calcul secretă), fie foloseau formule de calcul mult prea complicate pentru dobânda variabilă fie, pur și simplu, își rezervau prin contract dreptul de a modifica dobânda (chiar și atunci când era fixă) “în funcție de condițiile pieței”. În oricare dintre cele trei situații, clientul nu putea decât să constate neputincios că îi crește rata. Procesele pe aceste cazuri au explodat în 2010, odată cu apariția celebrei ordonanțe 50, și, treptat, zeci de mii de persoane au primit câștig de cauză în instanță, iar băncile au modificat contractele și au plătit clienților pagubele anterioare.. A doua mare problemă a fost cea a comisioanelor considerate abuzive din start (cum au fost comisionul de risc valutar sau cel de administrare a creditului) sau introduse, fără temei, pe parcursul derulării creditului.
Probleme globale
Cele mai importante grupuri financiare din Europa au cheltuit sume de peste cinci ori mai mari decât profiturile obţinute, pentru a rezolva disputele juridice în care au fost implicate. Despăgubirile plătite clienţilor deţin o pondere importantă. Marile bănci europene se vor confrunta cu costuri juridice suplimentare de 50 miliarde de dolari deoarece încearcă să ajungă din urmă băncile din SUA, conform analiştilor Morgan Stanley, transmite Bloomberg. Creditorii europeni, care au acumulat costuri juridice în valoare de peste 80 miliarde de dolari în perioada care a trecut de la izbucnirea crizei financiare globale în 2009, vor avea nevoie în total de 130 miliarde de dolari pentru soluţionarea unor procese şi anchete, susţin analiştii de la Morgan Stanley, care estimează că băncile americane, care până acum au făcut provizioane de 125 miliarde de dolari, ar putea avea nevoie de încă 25 miliarde de dolari.
Grupurile britanice Barclays Plc şi Royal Bank of Scotland Group Plc se confruntă cu cea mai mare creştere a costurilor juridice în rândul creditorilor europeni. Barclays Plc va înregistra costuri juridice suplimentare de 11,9 miliarde de dolari până în 2016, iar Royal Bank of Scotland de 11,3 miliarde de dolari, consideră analiştii de la Morgan Stanley. Aceştia susţin că băncile ar putea ajunge anul acesta la înţelegeri cu autorităţile din întreaga lume în privinţa manipulării pieţelor valutare, iar amenzile ar putea afecta capacitatea industriei bancare de a plăti dividende în următorii ani.
Reversul medaliei
„Înaintea crizei, băncile au urmat în mod agresiv un model de afaceri orientat foarte mult pe profit. Acum plătesc pentru greşelile trecute cu înţelegeri şi amenzi“, a declarat recent Martin Hellmich, profesor de management al riscului la Frankfurt School of Finance&Management.
Ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin, a declarat duminică că nu este îngrijorat în legătură cu investigaţiile autorităţilor SUA referitoare la băncile din Franţa, după ce BNP Paribas a fost amendată cu aproape 9 miliarde de dolari pentru încălcarea sancţiunilor economice aplicate de Statele Unite mai multor ţări, printre care Cuba, Sudan şi Iran, în perioada 2004-2012.
Conform surselor din SUA, alte două bănci franceze, Société Générale şi Credit Agricole, precum şi grupul german Deutsche Bank, sunt investigate pentru potenţiala încălcare a sancţiunilor economice impuse de SUA. A doua şi a treia bancă din Franţa, Société Générale şi Credit Agricole, au anunţat anul acesta că desfăşoară verificări interne şi colaborează cu autorităţile SUA în privinţa tranzacţiilor în dolari ce implică statele aflate sub embargou. Miercuri, Deutsche Bank a indicat că va coopera cu autorităţile SUA, care anchetează tranzacţiile sale în dolari desfăşurate în contul unor entităţi din ţări aflate sub sancţiuni economice americane.
Întrebat dacă este îngrijorat de situaţia băncilor franceze care sunt anchetate, Sapin a răspuns: „Nu. Cred că riscul este mai degrabă observat la alte mari bănci europene“. Suma de 8,97 miliarde de dolari aplicată BNP reprezintă una dintre cele mai mari amenzi din istorie aplicată în SUA, depăşind-o pe cea de 4 miliarde de dolari primită de British Petroleum. De asemenea, este mult mai mare decât amenda de 2,6 miliarde de dolari pe care a acceptat să o plătească grupul bancar elveţian Credit Suisse AG pentru că a favorizat evaziunea fiscală.
Americanii au dat 100 de miliarde pe avocaţi
Comparativ, primele şase bănci americane, în frunte cu JPMorgan Chase & Co şi Bank of America Corp, au alocat peste 100 de miliarde de dolari pentru PLATA onorariilor avocaţilor, pentru înţelegeri şi plăţi de penalităţi pentru produse ipotecare şi proceduri de executare incorecte, o sumă mai mare decât cea alocată pentru plata dividendelor.
Un exemplu în acest sens este JPMorgan, care, în cursul acestei săptămâni, a ajuns la o înţelegere în valoare de 13 miliarde de dolari pentru practici incorecte pe piaţa creditelor ipotecare. În cazul băncilor europene, Lloyds, cel mai mare creditor ipotecar din Marea Britanie, şi Deutsche Bank, cea mai mare bancă de investiţii din Europa, au suportat împreună aproximativ 31% din costurile legale totale. În plus, nota de plată pentru servicii juridice a crescut în ritm accelerat, cele 18 bănci europene cheltuind anul trecut 7,7 miliarde de dolari pentru soluţionarea amiabilă a unor anchete, dublu faţă de suma cheltuită în 2011.
Organismele de reglementare şi procurorii investighează peste zece bănci, inclusiv Deutsche Bank, bănuite că s-au înţeles pentru a manipula rata dobânzii interbancare, Libor, un indicator folosit la nivel mondial pentru produse financiare în valoare de 300.000 de miliarde dolari.
