O reglementare UE foarte strictă şi birocratică, cu costuri ridicate de implementare, poate conduce la scăderea numărului de vânzători şi, implicit, la scăderea gradului de acoperire la nivel teritorial.
Directiva 2016/97 a Parlamentului European şi a Consiliului European din ianuarie 2016 privind distribuţia de asigurări (IDD), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în februarie 2016, abrogă şi reformează Directiva 2002/92/EC a Parlamentului European şi a Consiliului European din 2002 privind intermedierea în asigurări.
IDD completează prevederile privind vânzarea produselor de investiţii conform prevederilor Directivei nr. 65/2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi prevederilor privind documentele cu informaţii esenţiale referitoare la produsele de investiţii individuale structurate şi bazate pe asigurări conform Regulamentului nr. 1286/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului European, arată Autoritatea de Supraveghere Financiară.
IDD a intrat în vigoare în data de 22 februarie 2016, statele membre ale UE au la dispoziţie o perioadă de 24 luni pentru transpunerea acestei directive în legislaţiile naţionale. "O reglementare foarte strictă şi birocratică, cu costuri ridicate de implementare, poate conduce la scăderea numărului de vânzători şi, implicit, la scăderea gradului de acoperire la nivel teritorial, chiar şi pentru produsele simple, de nevoi imediate, pe care, din păcate, în acest moment, piaţa se bazează. Să nu uităm că despre România încă se mai vorbeşte ca despre o piaţă sub-bancarizată. Când vine vorba despre asigurări, deficitul de protecţie este însă mult mai mare, dacă am putea face o comparaţie cu piaţa bancară", a arătat Bogdan Andriescu. preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări (UNSICAR).
În opinia sa, transpunerea reglementărilor europene în legislaţia locală ar trebui să încurajeze mediul concurenţial, astfel încât să conducă la creşterea calităţii serviciilor şi la reducerea costurilor şi să fie adaptate la realităţile sociale şi economice româneşti, inclusiv prin scăderea birocraţiei, ale cărei costuri se transferă către client. "Dacă vom lua în considerare toţii factorii economici şi sociali, vom vedea că este imposibil să obţinem o transformare imediată a forţei de distribuţie a produselor de asigurare la modelele vestice. Acest lucru se poate realiza pe termen mediu şi lung şi în deplină concordanţă cu evoluţiile întregii economii", a precizat președintele UNSICAR.
Noile cerințe legislative privind nivelul minim al capitalului social deţinut de brokerii de asigurare din România au condus la o diminuare a numărului acestora la începutul anului, declanşând astfel o etapă de reaşezare şi consolidare în industria de intermediere în asigurări.
Pe piaţa de brokeraj din România au rămas aproximativ 300 de jucători care s-au conformat cerinţelor legislative, aceştia generând peste 90% din volumul total de prime intermediate. Astfel, au dispărut brokerii care nu aveau activitate şi brokerii mici, care şi-au desfășurat activitatea sub umbrela unor brokeri mai mari.
Conform Normei 9/2015 privind autorizarea și funcționarea brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, aceștia au obligaţia ca, începând cu 1 ianuarie 2016, să dispună de un capital social în valoare de minimum 150.000 lei. Neîndeplinirea acestei obligaţii are drept consecinţă retragerea autorizaţiei de funcţionare a brokerului, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare. Anterior, capitalul social necesar brokerilor de asigurare era de 25.000 lei.
La data de 10 februarie 2016, un număr de 297 de brokeri, dintr-un total de 552 aflaţi în evidenţele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), îndeplineau cerinţele normei în cauză. În acelaşi timp, ASF avea în analiză încă 40 de solicitări de aprobare a majorării capitalului social din partea brokerilor. „Atât timp cât brokerii reprezintă cel mai important canal de distribuție a produselor de asigurare, cu o pondere de circa 60%, nu puteam vorbi despre consolidarea și relansarea industriei fără să avem în vedere și întărirea acestei verigi esențiale (capitalul social – n.red.) pentru funcționarea pe baze corecte a relației dintre asigurători și consumatori, precum și pentru încurajarea unui climat cât mai competitiv, în beneficiul consumatorilor”, a declarat Mișu Negrițoiu, președintele ASF.
Acesta a precizat că majorarea cerinței de capital înseamnă un stimul pentru creșterea gradului de profesionalism și de responsabilitate pe o piață a brokerilor care poate face mai mult pentru ameliorarea standardelor calitative în îndeplinirea rolului de intermediere. „Iar cifrele ne arată că brokerii care s-au conformat sunt și cei cu adevărat activi, reprezentând peste 90% din volumul primelor intermediate, cei care nu se concentrează numai pe vânzarea de polițe RCA și care au și planuri de dezvoltare având în vedere că în numeroase cazuri depășesc deja în mod semnificativ noul prag al capitalului minim legal”, a adăugat Mișu Negrițoiu.
Pe piaţa de brokeraj din România au rămas aproximativ 300 de jucători care s-au conformat cerinţelor legislative, aceştia generând peste 90% din volumul total de prime intermediate.
