Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea să cumpere credite şi alte active de la bănci, pentru a stimula economia zonei euro, spune preşedintele Băncii centrale a Germaniei, Jens Weidmann, transmite Reuters.
Într-un interviu acordat MNI, Jens Weidmann, care este şi membru în Consiliul guvernatorilor BCE, a făcut un apel pentru o dezbatere cu privire la eficienţa altor instrumente de politică monetară, având în vedere că marja de manevră pentru noi reduceri de dobândă este limitată.
„Măsurile neconvenţionale reprezintă un teritoriu neexplorat. Aceasta înseamnă că avem nevoie de discuţie cu privire la eficienţă, dar şi cu privire la costurile şi efectele lor secundare“, a declarat Weidmann.
„Asta nu înseamnă că un program de relaxare cantitativă este exclus, ci că trebuie să ne asigurăm că interzicerea finanţării monetare este respectată“, a adăugat şeful Bundesbank. În cadrul unui program de relaxare cantitativă, o bancă centrală cumpără credite şi alte active de la bănci, iar BCE a refuzat să adopte până acum acest gen de programe. Weidmann a fost unul dintre oponenţii principali ai relaxării cantitative, iar declaraţiile sale semnalează o posibilă modificare a politicii BCE, chiar în momentul în care Rezerva Federală americană îşi reduce treptat achiziţiile de active.
Dobânzi la minime istorice
Banca Centrală Europeană a menţinut dobânda de referinţă la nivelul minim record de 0,25% începând din luna noiembrie 2013 şi a anunţat că va continua să practice un cost redus al creditului, chiar dacă inflaţia va începe să crească. De asemenea, BCE a început să se uite cu atenţie la cursul de schimb al monedei euro şi la impactul său asupra inflaţiei, iar Weidmann a apreciat că o dobândă negativă la depozitele bancare ar putea fi un instrument pentru a răspunde la întărirea monedei unice.
„Dacă vrei să contracarezi consecinţele unei aprecieri puternice a monedei euro asupra perspectivei de inflaţie, dobânzile negative par să fie un instrument mai bun decât altele. Însă vorbim despre scenarii ipotetice, şi nu despre decizii iminente“, a subliniat Weidmann.
Dobânzile negative la depozitele bancare înseamnă că băncile vor trebui să plătească pentru a depune fonduri overnight la BCE. Introducerea unei astfel de măsuri ar trebui să conducă la creşterea creditelor acordate companiilor şi gospodăriilor.
Garanţii pentru clienţi
Comisia Europeană va propune şi o modificare a directivelor sale pentru a garanta protecţia tuturor deponenţilor în caz de faliment bancar. Este o variantă total opusă celei vehiculate până acum, adică salvarea băncilor prin suprataxarea deponenţilor.
Bruxelles-ul consideră că garanţiile de stat, care protejează în prezent depozitele în limita a 100.000 de euro, sunt insuficiente, arată Agerpres, care face referire la un document european.
„Dacă deţinătorii de conturi mari s-ar teme de o expropriere în cazul unei crize a băncii lor, s-ar îngrămădi la ghişee să-şi golească depozitele“, ceea ce ar putea să ameninţe stabilitatea financiară a unei ţări, scrie Handelsblatt.
Pentru a evita o astfel de situaţie, Comisia Europeană apără o „preferinţă“ pentru toţi deponenţii, ceea ce ar reduce expunerea acestora la pierderi în cazul falimentului unei bănci şi i-ar plasa într-o poziţie mai bună decât pe creditori, continuă sursa citată. Acest subiect, care va fi discutat la reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE (Ecofin) de la Bruxelles, scrie ziarul, provoacă totuşi dezbateri în Europa. Anumite ţări, printre care şi Franţa, se opun protejării totale a depozitelor, potrivit unor surse europene consultate de AFP.
Regula europeană este aceea că depozitele de până la 100.000 de euro sunt garantate. Deşi în acest moment acordul din Cipru presupune protejarea acestor depozite, un acord iniţial, care a picat în Parlament, avea în vedere impozitarea cu 6,75% a depozitelor sub 100.000 de euro, notează portalul economica.net într-o analiză care îşi propune să răspundă la cele mai importante întrebări privind siguranţa depozitelor bancare din România.
Băncile româneşti care participă la Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar cotizează cu o sumă lunară. Fiecare deponent este asigurat în limita a 100.000 de euro per bancă. Astfel, dacă are mai multe depozite de până la 100.000 de euro la mai multe bănci, atunci toţi banii lui sunt asiguraţi. Prin depozit se înţelege: cont curent (inclusiv ceea ce în accepţiunea populară se numeşte cont de salarii), cont de economii, depozit la termen, libret de economii. În cazul în care o bancă nu îşi mai poate asuma obligaţiile de plată către deponenţi, atunci revine în sarcina Fondului de Garantare (FGDB) să plătească deponenţilor depozitele de până la 100.000 de euro.
Situaţie aparent stabilă în Grecia
Grecia a depăşit perioada de „panică şi nervozitate“, iar băncile elene vor fi în curând cele mai bine capitalizate din Europa, a declarat directorul general al Piraeus Bank, Anthimos Thomopoulos, într-un interviu acordat CNBC. Declaraţia şefului Piraeus, unul dintre cele mai mari grupuri elene, vine într-un moment în care banca a anunţat că va accesa pieţele pentru a obţine cele 1,75 miliarde de euro necesare pentru majorarea capitalului. Este prima bancă din Grecia care va emite obligaţiuni pentru a-şi majora capitalul, de la debutul crizei din zona euro.
La un an de la criza care a zguduit statul vecin, Cipru, Thomopoulos a dat asigurări că nu există posibilitatea unui astfel de eveniment în Grecia. „Băncile sunt mult mai stabile. Cred că o serie de bănci elene vor fi în final unele dintre cele mai bine capitalizate din Europa, după publicarea rezultatelor testelor de stres. Am depăşit cea mai dificilă perioadă“, a afirmat şeful Piraeus. Acesta a explicat că există un apetit clar al investitorilor pentru titlurile de valoare elene: „Ultima dată când am încercat să ne majorăm capitalul, în urmă cu şase luni, vorbeam de speranţele legate de începerea redresării ţării, dar acum ne referim la fapte. Există multe semne pozitive, sunt convins că băncile din Grecia vor accesa cu succes pieţele pentru a-şi majora capitalul“.
Teste peste teste
BoG a derulat o nouă rundă de teste de stres în rândul instituţiilor financiare elene pentru a stabili dacă recapitalizarea de 28 miliarde euro, efectuată în vara anului trecut, le-a făcut capabile să absoarbă şocuri viitoare, în condiţiile în care valoarea creditelor neperformante continuă să crească. Conform rezultatelor, băncile elene au nevoie de majorarea capitalului cu încă 6,4 miliarde de euro, din care 5,8 miliarde de euro sunt pentru primele patru instituţii ale ţării: National Bank of Greece, Piraeus, Alpha şi Eurobank.
Un oficial BCE a declarat pentru o publicaţie elenă că este puţin probabil ca rezultatele testelor de stres derulate de BCE să aibă impact asupra instituţiilor financiare elene, iar reprezentanţii UE, BCE şi FMI se aşteaptă ca necesităţile de capital ale băncilor elene să fie cu 2-3 miliarde de euro mai ridicate decât cele anunţate de Banca Greciei. Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: Piraeus Bank, National Bank of Greece, acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost şi Alpha Bank.
Până la finele lunii iunie vor avea banii
Banca Centrală Europeană nu va comenta rezultatele testelor de stres anunţate săptămâna trecută de Banca Greciei, dar se aşteaptă ca instituţiile financiare elene să-şi majoreze capitalul până la sfârşitul lunii iunie, a declarat un oficial al BCE. Necesarul de capital al băncilor elene, estimat de compania de consultanţă BlackRock, ţine de competenţa exclusivă a Băncii Centrale a Greciei, deoarece BCE va anunţa în toamnă rezultatele propriilor sale teste de stres.
Şi totuşi, sunt probleme
Grecia şi troika creditorilor internaţionali nu au reuşit încă să ajungă la un acord care să permită eliberarea unei noi tranşe din programul de sprijin, transmite Reuters. Principalul punct de dispută apărut în cursul discuţiilor care au avut loc miercuri între ministrul grec de Finanţe, Yannis Stournaras, şi creditorii internaţionali îl reprezintă necesităţile de capital ale băncilor greceşti. În timp ce Banca centrală a Greciei susţine o cifră de 6 miliarde euro, troika apreciază că băncile greceşti ar avea nevoie de 9 miliarde euro. În aceste condiţii, oficialii greci au sugerat ca troika să aprobe ultima revizuire a programului de sprijin, lăsând la o parte disputa privind necesităţile de capital ale băncilor.
„Dezacordul dintre troika şi Grecia cu privire la bănci nu ar trebui să constituie un motiv pentru a nu încheia revizuirea“, a declarat un înalt oficial din Ministerul grec de Finanţe. Acesta a mai spus însă că Grecia nu crede că este posibil să ajungă la un acord cu creditorii înainte de reuniunea de luni a Eurogrupului. Separat, Bloomberg a informat că FMI ar dori să aibă un cuvânt important de spus în ceea ce priveşte băncile greceşti deoarece este îngrijorat că BCE este mult prea îngăduitoare cu ele. Potrivit unor surse din apropierea discuţiilor, FMI consideră că analiza derulată anul trecut de BlackRock în rândul băncilor greceşti (potrivit căreia băncile greceşti ar avea nevoie de 6 miliarde euro) este mult prea optimistă. În plus, Fondul este îngrijorat că BCE, care va derula propriile sale teste de stres la finele anului, nu va obliga Banca centrală a Greciei să revizuiască estimările BlackRock.
