Anul 2013 a fost unul cu rezultate peste medie, randamentul plasamentelor fiind de 11,75%, însă 2014 se va dovedi un an mult mai complicat, mai ales că Bursa de la Bucureşti nu are perspective tocmai roz.
Administratorii celor opt fonduri de pensii private obligatorii din România au obţinut de la lansare, în luna mai 2008, până la finele anului trecut un randament mediu de 11,5%.Anul 2013 a fost unul cu rezultate peste medie, randamentul plasamentelor fiind de 11,75%, după cum informează Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România. Fondurile private au intrat în 2014 cu un total de 6 milioane de participanţi şi active de peste 13,9 miliarde de lei sau 3,1 miliarde de euro, depăşind estimările iniţiale ale Asociaţiei. În întreaga lor istorie, fondurile de pensii obligatorii au primit în administrare contribuţii brute totale de 11,3 miliarde de lei, diferenţa până la activele de 13,9 miliarde de lei, adică 2,6 miliarde de lei, reprezentând câştigurile din plasamente.
Plasamente sigure
Majoritatea banilor din conturile de pensii private ale românilor rămân în ţară sub formă de plasamente în titluri de stat, în acţiuni sau în depozite bancare. Doar 5% din activul total este plasat în afara României. În 2013, fondurile de pensii au ales să crească alocările pentru acţiuni, ajungând la participaţii totale de 2 miliarde lei în titluri ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti. „Pilonul II de pensii private a avut o evoluţie peste aşteptări în cursul anului 2013, care consolidează rezultatele deja pozitive înregistrate anterior. Principalii beneficiari ai acestor realizări sunt cei 6 milioane de români care şi-au pus încrederea în acest sistem de economisire pentru un viitor mai prosper”, a comentat Marius Popescu, preşedintele APAPR.
Pensiile facultative
Fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au depăşit la mijlocul anului 2013 nivelul de 300.000 de participanţi, dintre care însă pentru mai puţin de jumătate se înregistrează plăţi lunare ale contribuţiilor.
În 45% din cazuri, angajatorul este cel care plăteşte contribuţia la fondurile de pensii facultative (oferind astfel pensia facultativă ca beneficiu extra-salarial), iar în alte 45% din cazuri participantul individual îşi suportă singur contribuţia, cotizând astfel în vederea obţinerii unei pensii suplimentare facultative. În restul de 10% din cazuri, contribuţia este mixtă (angajatorul şi angajatul contribuie împreună, unicul beneficiar al sumelor fiind angajatul).
În luna mai 2013, fondurile de pensii de Pilonul III au împlinit 6 ani de funcţionare şi administrare efectivă a contribuţiilor participanţilor. Activele nete ale fondurilor de pensii facultative au ajuns la mijlocul anului 2013 la 687,5 mil. lei (154 mil. euro), cu 34,2% mai mult decât la mijlocul anului 2012. Din punct de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private facultative au realizat în ultimii 5 ani un randament mediu anual de 9,4%.
Stimulente de la stat
Puţini români ştiu că în prezent „donează” statului circa 300 lei anual fiecare. Şi asta prin faptul că nu accesează stimulentele oferite de autorităţi în domeniul economisirii pentru pensii. Printr-o „donaţie“ atât de mică, din banii de pensie se pot pierde sume considerabile. Dar să vedem despre ce e vorba.
Când vine vorba de pensie, doar unul din 20 de români a luat în considerare varianta pensiei facultative (Pilonul III).
Din cauza slabei culturi financiare, majoritatea românilor consideră că cea mai bună variantă de economisire pentru pensie este în depozite bancare. Ceea ce se pierde din vedere şi puţini cunosc este faptul că statul acordă deductibilitate totală în limita a 400 euro/an, atât la angajat, cât şi la angajator, dacă aceste sume sunt virate către un fond de pensii facultative. Astfel, un salariat care ar alege să contribuie lunar la Pilonul III porneşte din start cu un avantaj de 13% faţă de altul care alege să economisească prin depozite bancare.„Conform studiilor Comisiei Europene, vom trăi mai mult, dar vom avea o pensie mai mică. Putem compensa scăderea pensiei de stat prin folosirea deductibilităţii fiscale acordate în domeniul pensiilor facultative. Din păcate, e o lipsă de cultură financiară în ceea ce priveşte deductibilitatea“, spune Lucian Anghel, CEO al BCR Pensii. De unde vine principalul avantaj faţă de economisirea clasică prin depozite? Dacă alegem să contribuim cu 150 lei lunar (400 euro anual) la un fond de pensii, salariul net „în mână“ scade cu 126 lei, potrivit Asociaţiei pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR). Asta înseamnă că avem un beneficiu de 24 lei lunar sau de aproape 300 lei anual, graţie deductibilităţii. Astfel, un salariat care poate renunţa să cheltuiască azi 126 lei are opţiunea de a contribui la Pilonul III cu 150 lei sau de a vira cei 126 lei
într-un depozit bancar.
Bursa creşte, cresc şi pensiile
Creşterea Bursei în 2013, după o perioadă de declin a preţului acţiunilor cotate, a contribuit în mare măsură la randamentele peste aşteptări obţinute de fondurile de pensii. În special cele cu risc mai ridicat al plasamentelor au avut de câştigat, cum este, spre exemplu, fondul Generalli, lider anul trecut în clasamentul celor mai mari randamente raportate pe Pilonul II de pensii (n.r. – fonduri private obligatorii), cu 13,18%, urmat îndeaproape de Alico (13,13%) şi apoi de fondul BRD, cu 12,3%.
Toate cele 8 fonduri de pensii private obligatorii au asigurat anul trecut participanţilor un randament mediu de 11,75%, recuperând avansul pierdut în anii trecuţi. Astfel, randamentul mediu anualizat la nivelul întregii pieţe, de la lansarea Pilonului II (în 2008) şi până în prezent, a revenit la 11,51%, în condiţiile în care media anuală a câştigului pe ultimii trei ani nu depăşea cu mult 8%. Cel mai bun câştig mediu anual de la lansare l-a avut fondul ING (12,03%). Tot anul trecut, numărul participanţilor a ajuns la 6 milioane de persoane, iar activele nete administrate pentru aceştia au depăşit 3 miliarde de euro (13,94 miliarde de lei). Din totalul activelor, contribuţiile brute ale participanţilor au fost de 11,3 mld. lei, iar câştigurile nete din investiţii au adăugat 2,6 miliarde lei, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Anul trecut, fondurile de pensii private au alocat mai mulţi bani pentru investiţii în acţiuni (inclusiv prin participarea substanţială la toate ofertele publice inițiate de Guvern), ajungând să deţină titluri listate la BVB de peste două miliarde lei, fiind astfel unii dintre cei mai importanţi investitori instituţionali prezenţi pe piaţă. Per total, fondurile de Pilon II investesc în România circa 95% din toate activele lor.
În fondurile private de pensii obligatorii, participanţii virează în prezent 4% din veniturile brute. Cota contribuţiei, care se redirecţionează în aceste fonduri din banii plătiţi pentru sistemul public de pensii, va creşte la 4,5% începând cu luna martie 2014 şi, treptat, până la 6%, potrivit legii. Ieşirea din sistemul public falimentar de tip pay-as-you go (bazat pe solidaritatea între generaţii, în care pensio-narii sunt plătiţi din contribuţiile salariaţilor existenţi) şi direcţionarea contribuţiilor spre fonduri în care participanţii sunt proprietarii sumelor cu care au contribuit, gestionate în conturi separate, trebuia să se realizeze într-un ritm mai accelerat, dar autorităţile române au decalat calendarul din cauza deficitelor mari din sistemul public.
Ce se întâmplă în 2014
Activele nete administrate de fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) ar putea crește cu 30%, în 2014, până la 18,1 miliarde lei. De asemenea, cele opt fonduri de pensii private obligatorii vor putea atinge 6,25 milioane de participanți în 2014, în creștere cu 3,5% față de 2013, iar contribuțiile brute estimate sunt de 3,7 miliarde de lei, în creștere cu 16% față de 2013.
În ceea ce privește pensia facultativă, estimările APAPR arată un total de 330.000 de participanți, un plus de 5,5 procente față de 2013, iar contribuțiile ar putea ajunge la 165 de milioane de lei, în creștere cu 10% față de anul trecut. Activele nete administrate de fondurile de pensii din Pilonul III vor crește cu 30%, conform previziunilor, până la 1,05 miliarde de lei.
Valoarea contribuțiilor virate de clienți către fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) a atins, în 2013, cel mai mare nivel anual din 2007 și până în prezent, iar cele 10 fonduri de pensii Pilon III au ajuns la un total de circa 313.000 clienți și administrează active nete în valoare de peste 811 milioane lei (184 milioane euro).
