Dolarul a atins pe 28 decembrie un nou maxim. Moneda euro a ajuns la nivelul cel mai înalt din ultimii trei ani. Analiştii arată care sunt cauzele acestor evoluţii.
Conjunctura politică internă, spun experţii chestionaţi de RL, poate crea o emoţie pe pieţe, dar, la amploarea actuală, de scurtă durată. Al doilea factor este schimbarea politicii monetare a lui Trump faţă de Obama. Al treilea este scăderea intrărilor de sărbători de la românii din diaspora.
În primul rând, spune analistul economic Ion Radu Zilişteanu, avem situaţia politică neclară, care miroase a criză politică şi întotdeauna e cauză de derapaj pe piaţa valutară. De altă părere este analistul financiar Aurelian Dochia.
“Nu cred că e vorba şi despre asta. Deocamdată, ce se întâmplă în politică sunt lucruri normale şi de aşteptat după alegeri. Trebuie aşteptat să se creeze noi echilibre de putere, dar nu cred că e un lucru care poate să influenţeze foarte puternic piaţa, ci doar marginal şi nici nu cred că e un factor cu influenţă de durată”, a declarat Dochia.
Zilişteanu, profesor de Finanţe-Bănci la ASE, a atras atenţia asupra felului în care funcţionează cotarea leului în raport cu valutele. “La noi, cotaţia directă e numai cu moneda euro. Au fost şi vremuri când era un coş format din dolar şi euro, dar acum nu se mai face cotaţia decât în raport cu euro. Celelalte cursuri BNR zilnice sunt derivate: se face transformarea cu cotaţiile internaţionale ale celorlalte valutare, în raport cu euro”, a explicat analistul economic.
Creşterea salariilor pune presiune pe leu
Analistul economic Sorin Dinu a atras atenţia că “toate ajustările de salarii au scăzut competitivitatea externă şi au dus la deprecierea leului. Pot să măresc salariul minim prin intervenţia statului cât doresc. Este o singură problemă: când costurile mele externe în euro sunt mai mari ca preţurile convenite prin contract, trebuie să ajustezi, prin deprecierea leului, ca să refaci competitivitatea externă. Adică: ce iei pe mere dai pe pere”, a spus Dinu.
Vor fi dificultăți, problema e când se vor produce, spune analistul. “Din fericire pentru noi, deocamdată consolidarea fiscală de până anul trecut a creat resurse pentru a acoperi o deconsolidare”, spune Sorin Dinu. El arată că o criză economică de anvergură depinde de dimensiunea cheltuielilor şi de combinarea factorilor externi.
Ion Radu Zilişteanu, universitar: “Situaţia politică neclară, care miroase a criză politică, întotdeauna e cauză de derapaj pe piaţa valutară.”
“Grecia a rezistat la producerea unei crize de anvergură timp de 20 – 30 de ani cu fonduri europene, înainte de criza datoriilor suverane. Depinde ce rezistenţă la criză ai. Probabil, pentru România, doi sau trei ani. Seamănă cu modelul lui Tăriceanu din anii 2007 – 2008”, crede Dinu.
America lui Trump e mai scumpă
Evoluţiile de după alegerea lui Trump influenţează cursul dolarului, iar politica Federal Reserve se va schimba. “La dolar, discutăm despre creşterea dobânzii la Fed. Toate proiecţiile arată că aceasta o să crească până în anii 2018–2020 şi probabil că va ajunge la 2,25-2,5% pe an”, explică Sorin Dinu.
Analistul spune că Federal Reserve a intrat în procedură de revedere a ratelor dobânzilor, astfel încât să ajungă la un cost normal al banilor. “Perioada aceasta cu bani ieftini se apropie de final. Probabil ca rata dobânzii în SUA e în jur de 3% – 4%. O perioadă prea lungă cu dobânzi scăzute creează o anumită exuberanţă a investiţiei. Creşterea dobânzii de referinţă de la Fed duce la atragerea capitalurilor către SUA”, arată Dinu.
Acesta prevesteşte că astfel dolarul se va întări şi moneda euro va scădea, iar din punctul de vedere al raporturilor leu-dolar şi leu-euro este clar că şi raportul dolar-leu va creşte. Totuşi, rămâne să vedem în ce măsură aşteptările create pe pieţe de alegerea lui Trump nu vor genera dezamăgire în următoarele luni, spune analistul financiar Aurelian Dochia. “Trebuie să mai stăm de vorbă peste şase luni sau un an, să vedem dacă nu cumva se va vedea o oboseală şi o dezamăgire”, a explicat Dochia.
El a atras atenţia că s-au schimbat multe echilibre la nivel internaţional în urma alegerilor din SUA. Efectul imediat a fost întărirea puternică a dolarului faţă de majoritatea celorlalte monede, inclusiv faţă de euro.
Sorin Dinu, analist economic: “Ajustările de salarii au scăzut competitivitatea externă şi au dus la deprecierea leului. Pot să măresc salariul minim prin intervenţia statului cât doresc. E o singură problemă: când costurile mele externe în euro sunt mai mari ca preţurile convenite prin contract, trebuie să ajustezi, ca să refaci competitivitatea.Ce iei pe mere dai pe pere.”
“Al doilea lucru e aşteptarea privind politica Federal Reserve, care a şi făcut primul pas şi renunţă la măsurile de sprijin al economiei prin politica monetară, ceea ce înseamnă că dobânzile din SUA vor începe să crească şi astfel toată atractivitatea investiţională la nivel internaţional se schimbă. Monede precum dolarul devin mai atractive, în timp ce alte monede, inclusiv din statele emergente, sunt mai puţin atractive şi atunci apar fluxuri de capital dinspre ţările emergente înspre SUA”, a declarat Dochia.
Diaspora aduce mai puţini bani
Un alt factor este diminuarea intrărilor de valută de la românii din străinătate. “Pe parcursul ultimilor ani, influenţa aceasta a fost tot mai atenuată”, spune Dochia. El prevesteşte că totuşi va rămâne, undeva în luna decembrie, o presiune pozitivă pe leu: „Datele care arată intrările de capital de la românii din străinătate spun că ele sunt departe de vârfurile atinse acum 8-9 ani. La un moment dat, erau la jumătate faţă de 8-9 miliarde de euro, cât fuseseră în perioada de vârf de acum 5-6 ani”.
