Legea privind darea în plată va genera o scădere a preţurilor din piaţa imobiliară, cel puţin pe termen scurt, de 10%, într-o estimare conservatoare, ceea ce va duce la scăderea avuţiei populaţiei cu 2.000 de euro pe gospodărie, susţine viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Liviu Voinea.
"În ceea ce priveşte avuţia netă, aceste calcule sunt prezentate de Banca Naţională a României în rapoartele privind stabilitatea financiară. Avuţia se compune din active financiare şi active nefinanciare, iar principalul activ nefinanciar este o proprietate imobiliară sau mai multe. Această lege, dacă se aplică, evident va avea impact asupra pieţei imobiliare. Cel puţin pe termen scurt, va avea loc o scădere a preţurilor. Noi am estimat-o, în mod conservator, la 10%. Chiar şi la o astfel de scădere, conservatoare, avuţia netă a populaţiei scade cu 6,3%, respectiv cu aproape 60 de miliarde de lei. Asta înseamnă, la o gospodărie medie formată din 2,9 persoane în România, aproape 2.000 de euro pe gospodărie scăderea avuţiei nete, atât a celor care au luat credit, cât şi a celor care nu au luat, dar şi a celor care vor să ia un credit, dar valoarea garanţiei pe care o pot aduce ei tocmai a scăzut cu 2.000 de euro", a explicat Liviu Voinea, la prezentarea Raportului de ţară pentru România al Comisiei Europene.
Consecinţele Legii dării în plată pot pune risc sistemic asupra sectorului financiar, a debitorilor şi deponenţilor, susține acesta, și vor genera necesitatea unui avans mai mare, dobânzi mai mari, un număr mai mare de ani necesari pentru a economisi bani pentru plata avansului, posibile pierderi din partea deponenţilor, erodarea incluziunii financiare în sensul în care accesul la creditare se reduce pentru cei cu venituri mici, dar şi impact asupra avuţiei naţionale.
În plus, în opinia oficialului BNR, legea va avea consecinţe negative pentru sistemul bancar, pentru Guvern şi pentru întreaga economie, din cauza scăderii consumului.
Liviu Voinea a prezentat şi poziţia Comisiei Europene pe această temă, cuprinsă în Raportul de ţară pentru România.
"Iată ce scrie în raport: această propunere de lege privind darea în plată nu transpune Directiva 17/2014, pentru că acolo darea în plată are caracter voluntar, nu obligatoriu, ridică întrebări cu privire la aplicarea retroactivă, cu privire la aplicarea nediferenţiată, cu privire la disciplina de plată şi sentimentul investitorilor cu privire la activitatea de creditare pe viitor, spune că generează risc sistemic şi afectează stabilitatea financiară. Aceasta este poziţia CE. Comunicarea de ieri (marţi – n. r.) către Parlamentul European, Consiliu, BCE şi Eurogrup, spune la capitolul pentru România că sectorul bancar este bine capitalizat şi lichid, dar anumite iniţiative legislative care se discută în prezent pun un risc privind stabilitatea sa", a mai afirmat Liviu Voinea.
În altă ordine de idei, acesta a susţinut că nu cei cu credite în valută au avut cel mai mult de suferit în ultimii zece ani, ci cei care s-au împrumutat în lei. "Să luăm acelaşi credit pe care l-a luat un cetăţean în 2006, de 60.000 de euro, în lei, în euro şi în franci. În primii 10 ani de la accesarea unui astfel de credit, cel mai mult au avut de plătit cei care au luat un astfel de credit în lei, nu în franci. Da, este adevărat, pe următorii 20 de ani cei care au luat în franci, în condiţiile actuale de piaţă vor plăti mai mult în cele din urmă. Dar, în trecut, din 2006 până în prezent, cel care a luat în lei a plătit mai mult decât cel care a luat în euro şi chiar mai mult decât cine a luat în franci. În acest sens, nu cred că putem discrimina şi să ne referim neapărat la creditele în valută ca fiind unul din motivele pentru care vine această lege", a precizat viceguvernatorul BNR.
Plafonul de 150.000 de euro rezolvă un singur aspect
Introducerea, în Legea dării în plată, a plafonului de 150.000 de euro pentru valoarea creditelor ipotecare pentru care locuințe pot fi returnate băncilor fără costuri suplimentare, rezolvă un singur aspect solicitat în cererea de reexaminare a proiectului înaintată Parlamentului de Preşedinţie. Mai sunt multe altele care rămân nerezolvate, susţine preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu. “Aceasta a fost propunerea Băncii Naţionale a României. Cred că reprezintă o foarte mică parte în încercarea de a dovedi aplecarea pe cererea de reexminare a Preşedinţiei, acolo unde se solicită criterii obiective. Doar că, deocamdată, putem spune că foarte multe alte observaţii nu au fost luate în considerare, dar acesta este unul din punctele care dovedesc că, până la urmă, din cererea de reexaminare a preşedintelui, s-a acordat atenţie unuia dintre subiecte, deocamdată”, a explicat Florin Dănescu, în cadrul unei conferinţe de specialitate.
Întrebat dacă, totuşi, băncile sunt dispuse să accepte legea în urma introducerii, în varianta adoptată de Senat, a acestui plafon, preşedintele executiv al ARB a precizat că nu se poate răspunde punctual la această întrebare, pentru că sunt mai mulţi factori de care trebuie să se ţină cont. “Un singur aspect nu rezolvă problema întregului. Noi trebuie să privim în ansamblu. Sunt mai multe propuneri care funcţionează împreună. Dacă vorbim de plafonul de 150.000 de euro, acesta funcţionează împreună cu celelalte criterii: venituri, casă, dacă este singura locuinţă sau nu, dacă locuieşte în acea casă sau nu… şi aşa mai departe. De aceea, cred că întrebarea ar fi fost mai uşor de pus, dacă mai multe criterii ar fi fost luate în calcul de Parlament. Dar, introducerea acestui plafon, evident este o încercare de a impune câteva condiţii obiective pentru a determina acea clasă de debitori care sunt în dificultăţi financiare”, a subliniat Florin Dănescu.
Senatorii au adoptat săptămâna trecută, în unanimitate, proiectul Legii privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, Programul „Prima casă“ fiind inclus între prevederile din acest act normativ. Senatorii au respins, astfel, un amendament care prevedea excluderea din lege a Programului „Prima casă“ şi au introdus un altul care se referă la faptul că pentru stingerea creanţei dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractului de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depăşească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua încheierii contractului, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinaţie de locuinţă.
În timpul dezbaterilor, reprezentantul ministerului Finanţelor, secretarul de stat Enache Jiru, a afirmat că instituția susţine punctul de vedere al Băncii Naționale a României, arătând că aplicarea actului normativ asupra programului „Prima casă“ ar duce la blocarea acestuia.
Argumente pro și contra legii
Băncile comerciale au pierdut bătălia mediatică pe tema legii privind darea în plată, însă continuă să avertizeze în legătură cu impactul viitor al acestui act normativ, astfel încât cei care vor apela la un credit în viitor să ştie ce a generat îngreunarea condiţiilor de creditare, susţine preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu. “Noi credem că în momentul acesta, bătălia populisto-mediatică este oarecum pierdută de bănci. Nu cred că am reuşit să comunicăm foarte bine pe acest subiect. Este o vină pe care trebuie să ne-o asumăm. Cred că am picat într-o formă de lipsă de credibilitate şi de aceea mesajul nostru nu a penetrat. (…) Ce mai putem face? Să ne facem datoria. Să avertizăm în legătură cu posibilul impact viitor. Noi ştim că majoritatea tăcută, pentru că există o majoritate tăcută, se va trezi şi va întreba: de ce nu am acces la credit, de ce îmi cresc costurile? Momentul acela este un moment pe care eu nu aş vrea să ni-l asumăm tot noi, băncile. (…) Este momentul pe care toată lumea trebuie să îl înţeleagă foarte clar ca fiind momentul generat de această dezbatere şi de această lipsă de proporţionalitate între vocea noastră, şi credibilitatea vocii noastre, şi vocea cealaltă”, a explicat Sergiu Oprescu.
Potrivit acestuia, puţini dintre cei care vorbesc pe această temă sunt specialişti şi pot face declarații în cunoştinţă de cauză despre impactul legii. Specialiștii sunt concentraţi în două instituţii, respectiv la Banca Naţională a României şi în industria bancară, însă vocea băncilor a devenit tot mai puţin credibilă în ultima vreme, susţine Sergiu Oprescu.
Preşedintele ARB a mai spus că industria bancară va continua să îşi explice punctul de vedere, să avertizeze în legătură cu pericolele viitoare astfel încât “majoritatea tăcută” să ştie care sunt cauzele deteriorării condiţiilor de creditare. “Majoritatea tăcută, care este reprezentată de businessul românesc, de deponenţi, de clienţii care, chiar cu eforturi, plătesc în conti¬nuare ratele, capătă o voce care va fi mai bine auzită şi de spectrul politic al ţării”, a mai arătat Sergiu Oprescu.
Proiectul legii dării în plată, care a intrat în prezent în dezbatere la Camera Deputaților, cameră decizională în acest caz, va avea efecte extrem de negative pe termen lung asupra viitorului tinerilor din România, dacă va fi adoptat, a avertizat Andreas Treichl, directorul general al¬
Erste Group, banca-mamă a BCR, care a precizat că se va ajunge la creşterea ratei dobânzii, iar băncile vor trebui să solicite garanţii mai mari. “Va fi aproape imposibil pentru cei care nu au venituri ridicate – şi în special pentru tineri – să-şi construiască sau să-şi cumpere case, în cazul adoptării Legii dării în plată”, a afirmat şeful grupului bancar austriac, într-o conferinţă de presă organizată la Viena. Andreas Treichl şi-a exprimat speranţa că Parlamentul României nu va adopta o astfel de legislaţie, “care nu îi protejează pe consumatori”.
Şi Banca Centrală Europeană a avertizat, recent, că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum proiectul de lege privind darea în plată, riscă să compromită siguranţa juridică şi nu respectă principiul aşteptărilor legitime. De asemenea, consideră reprezentanţii instituţiei bancare europene, adoptarea proiectului de Lege a dării în plată ar conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini, deoarece s-ar observa o creştere a nesiguranţei juridice şi a riscului de ţară.
