Mai mulţi senatori PNL propun modificarea legii care reglementează alocațiile lunare pentru minori.
Salariul de bază minim brut pe ţară va fi majorat de la 1.050 la 1.250 de lei lunar, de la 1 mai 2016, la un program complet de lucru de opt ore pe zi, a decis Guvernul la finalul anului trecut. Parlamentarii liberali doresc acum ca alocaţia pentru copii să fie corelată cu salariul de bază minim brut. Astfel, pentru copiii întrte 2 și 18 ani, ar urma să se aloce lunar 10% din salariul minin, respectiv 125 de lei, iar pentru cei de până la doi ani 20% (250 de lei). Pentru copiii de 3 – 18 ani, cu handicap, proiectul de lege prevede o alocație de 30% din salariul minim brut (adică 375 de lei lunar).
Propunerea senatorilor vine în condițiile în care premierul Dacian Cioloş a declarat ieri că legea privind eliminarea plafonului pentru indemnizaţia de mamă ar putea să nu fie aplicată dacă nu se vor găsi bani la rectificarea bugetară. Totuși, deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de Finanţe, a declarat pentru „România liberă“ că proiectul colegilor săi senatori, privind alocaţia pentru copii, este o iniţiativă bună. “Chiar dacă alocaţia pentru copii s-a dublat în anul 2015, totuşi suma este foarte mică. Când salariul minim pe economie se măreşte, aceasta ţine seamă şi de evoluţia preţurilor”, a declarat Gheorghe Ialomiţianu.
Există un studiu de impact care să stea la baza acestei iniţiative legislative? “Când s-a dublat alocaţia pentru copii (la 84 de lei, cât este acum – n.r.), impactul bugetar a fost de 1,7 miliarde de lei anual. Trebuie să vedem şi posibilităţile bugetare, dar ideea să se lege de un indicator de venituri este bună”, a explicat Gheorghe Ialomiţianu.
În luna mai a anului trecut, deputaţii au aprobat cu 322 de voturi pentru şi nici unul contra un amendament al liberalilor, adus pentru OUG 65/2014, prin care se dublau alocaţiile pentru copii de la 42 la 84 de lei. Victor Ponta, pe atunci premier, preciza de la tribuna Parlamentului că iniţiatorii nu au precizat de unde se vor lua banii necesari.
Impactul bugetar calculat în proiectul legislativ era de 9,6 miliarde de lei, ceea ce ar fi corespuns unui impact bugetar total de 4,03 miliarde de lei/an. Mai simplu, nota HotNews, era vorba despre un efort suplimentar de circa două miliarde de lei.
Parlamentul forțează nota
Poate fi considerată această iniţiativă drept una cu iz electoral? Gheorghe Ialomiţianu a explicat pentru „România liberă“ că toate aceste iniţiative pot fi considerate cu iz electoral. “Şi dublarea alocaţiei anul trecut se putea interpreta. Fiind însă vorba despre alocaţia de stat pentru copii, nu cred că ar trebui să o tratăm electoral”, arată politicianul, explicând că “este posibil ca colegii să se fi gândit să vină cu această iniţiativă pentru că suntem în an electoral, dar din punct de vedere legal avem o prevedere care ne interzice să venim cu iniţiative electorale: Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, care ne spune să nu venim cu iniţiative de majorare a salariilor sau pensiilor într-o perioadă mai scurtă de şase luni până la alegeri”, a precizat Gheorghe Ialomițianu.
Analistul economic Florin Câţu constată că în perioada aceasta sunt foarte multe astfel de iniţiative. “E clar: este an electoral. Cred că Parlamentul a simţit că Guvernul nu va zice nu şi atunci forţează cu tot felul de iniţiative, care-mai-de-care mai interesante, dar toate cu creşteri de salarii”, a declarat Florin Câţu pentru „România liberă“.
Dar care ar fi impactul unei astfel de măsuri bugetare? Comparativ, arată analistul, impactul la creşterile de salarii ale bugetarilor este anul acesta de 300 de milioane lei şi anul viitor va fi de două miliarde lei. “Aceasta nu înseamnă nimic când economia creşte, ci atunci când economia scade şi trebuie să plăteşti aceleaşi cheltuieli, în care intră şi astfel de salarii sau alocaţii. Atunci, statul creşte taxele şi spune că nu are ce face”, atrage atenţia analistul.
În astfel de perioade dificile, apar împrumuturile, acumularea de arierate și altele. Ceea ce se petrece acum dinspre Legislativ, comentează Florin Câţu, “este un trend, e clar, ce se va menţine în tot anul 2016, pentru că politicienii au înţeles că Guvernul nu poate să zică «nu» dacă vrea să rămână la Palatul Victoria”.
Analistul observă că “nu”-ul relativ spus ieri de Executiv în privinţa indemnizaţiilor pentru mame a fost rostit când Palatul Victoria a anunţat, prin ministrul Finanţelor, Anca Paliu-Dragu, că sunt bani pentru salariile mărite ale bugetarilor. “Costul suplimentar cu indemnizaţiile acestea e mult mai mic. Executivul a zis «nu» la început şi la salariul minim, apoi a revenit”, conchide Florin Câţu.
