De la lansare până în prezent, fondurile de pensii private, obligatorii şi facultative, au adus, cumulate, un câştig investiţional net de peste 3 miliarde lei.
Sistemul de pensii private, obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III), a încheiat primele 9 luni ale anului cu active nete în administrare de 13,5 miliarde lei (3,03 miliarde euro), pentru un număr de 6,3 milioane participanţi, transmite APAPR (Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România). De asemenea, fondurile de pensii private înregistrează rezultate investiţionale atractive, profitând de evoluţiile favorabile din economie şi pieţele financiare. Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns după primele 9 luni ale anului 2013 la un număr total de 5,95 milioane de participanţi, dintre care numărul celor care primesc lună de lună contribuţii virate de către Casă Naţională de Pensii Publice (CNPP) s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane.
De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii obligatorii au primit în administrare de la CNPP, în numele participanţilor, contribuţii brute totale în valoare de 10,47 mld. lei, ajungând, în urmă activităţii investiţionale, la active nete de 12,75 mld. lei. Diferenţa în valoare de 2,28 mld. lei reprezintă câştigul investiţional net produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la sistem.
Valoare adăugată de peste jumătate de miliard de euro
„Cu alte cuvinte, Pilonul II a produs de la lansarea sa şi până în prezent o valoare adăugată de peste 510 milioane de euro în beneficiul exclusiv al contributorilor la sistem, demonstrând cel puţin până în prezent îndeplinirea mandatului de administrare responsabilă şi eficientă a economiilor actualei generaţii de salariaţi, pentru pensia de mâine”, a declarat Marius Popescu, preşedintele APAPR.
În ultimul an (septembrie 2012 – septembrie 2013), activele fondurilor de pensii de Pilon II şi-au menţinut creşterea accelerată, cu un ritm uşor peste 45%.
Din punct de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private obligatorii au realizat, de la lansarea lor în luna mai 2008 şi până în prezent, un randament mediu anualizat de 11,7%.
În prezent, cota de contribuţie virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanţilor, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) şi urmând să ajungă la 6%, cu o creştere de jumătate de procent anual, până în 2016.
„Pe termen scurt, cel mai important aspect pentru a sprijini continuarea acestor rezultate foarte bune ale sistemului de pensii private este includerea în bugetul pe 2014 a creşterii cotei de contribuţie de la 4% la 4,5%, potrivit legislaţiei în vigoare”, a adăugat Marius Popescu.
Cum stăm pe facultative
Fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au ajuns după primele 9 luni ale anului 2013 la un număr total de circa 305.000 de participanţi, dintre care însă doar mai puţin de jumătate îşi plătesc lunar contribuţiile, pe fondul climatului economic încă insuficient de favorabil pentru relansarea apetitului angajatorilor pentru oferirea acestui tip de beneficiu salariaţilor. Activele nete ale fondurilor de pensii facultative au depăşit la finele lunii septembrie nivelul de 750 milioane lei (la mijlocul anului 2013) la 687,5 mil. lei (168 mil. euro), cu 35% mai mult decât în urmă cu un an (septembrie 2012).
Din punct de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private facultative au realizat, de la lansarea lor în luna mai 2007 şi până în prezent, un randament mediu anualizat de 8,2%.
Ipoteză sumbră
Se naţionalizează ori nu se naţionalizează pensiile private? Aceasta este întrebarea care planează, de câteva zile, asupra mediului financiar din România. Totul a pornit de la publicarea “pe surse” a scrisorii de intenţie adresată de autorităţile române către Fondul Monetar Internaţional. Acolo, anumite formulări lasă de înţeles că Guvernul a analizat serios posibilitatea reducerii contribuţiei către fondurile private sau chiar a naţionalizării integrale a acestora, pe un model deja consacrat în ţări din zona României, cum ar fi Ungaria sau Polonia. Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii şi impactul acestora asupra sistemului de pensii şi a dezvoltării pieţei de capital, precizând că urmăreşte reducerea poverii fiscale fără impact bugetar. ”Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa Pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea, opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget”, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI şi Comisia Europeană, obţinută de Mediafax.Mai multe surse au declarat pentru Mediafax că experţii FMI au discutat cu autorităţile române posibilitatea de a îngheţa sau reduce cota distribuită către fondurile de pensii private obligatorii, şi chiar de a naţionaliza integral sau parţial sumele deja strânse de acestea, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia.
Negarea „pe surse“
Sistemul de pensii private nu poate fi naţionalizat, iar contribuţia la Pilonul II al pensiilor administrate privat nu va fi îngheţată cât timp România se află sub un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), au declarat surse oficiale, referindu-se la măsuri luate în acest domeniu de alte state din regiune, precum Ungaria şi Polonia, au arătat surse oficiale citate de Agerpres. „În timpul vizitei Misiunii FMI în România a existat o discuţie despre îngheţarea contribuţiei la Pilonul II de pensii, la 4%, în contextul încasărilor bugetare sub program, dar a fost o discuţie «underground» (împotriva curentului, a direcţiei oficiale – n. r.), pentru că nici Guvernul şi nici FMI nu doresc acest lucru. Nu se pune problema naţionalizării sistemului de pensii private, cel puţin cât timp România este sub un acord cu FMI“, au spus aceleaşi surse.
