Un proiect de modificare a Codului Fiscal care a ajuns în presă a arătat că Guvernul ar dori să schimbe nu mai puțin de 200 de articole. Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a replicat însă că nu sunt planificate creșteri de impozite și taxe, ci doar se caută soluţii de simplificare și debirocratizare.
Adrian Benţa, consultant fiscal, a susținut că „românii, contabilii, fiscaliștii s-au obișnuit cu greul. Nu e nimic nou. De ani întregi, profesiile independente sunt foarte stresate. Nu e normal ce se întâmplă, e o bătaie de joc. Între Crăciun și Anul Nou, anul trecut, au apărut 40 de modificări fiscale. Este deja haos în fiscalitate“.
Faptul că sunt prevăzute modificări la 200 din cele 500 de articole ale Codului Fiscal nu va duce la haos? Firmele vor ști ce să facă? “Nu există o gândire pe termen lung, pe doi ani, nu vorbesc de cinci sau 10. De la începutul anului până în iunie, avem peste 100 de modificări fiscale. Ne punem întrebarea: s-a prezentat acest Cod Fiscal ca fiind lapte și miere. De ce modificaţi acum 200 de articole?”, a explicat consultantul fiscal.
Cumva trebuie acoperite deficitele
Dar face parte această evoluţie din melodia cântată de Cabinetul Ponta în 2015, cu relaxarea fiscală? Vin acum niște vămi ce trebuie plătite și aceste măsuri sunt menite să calmeze lucrurile? Adrian Benţa, care e și auditor financiar, susţine că “tendinţa de azi cu siguranţă este de a recupera deficite. Creșterea economică e generată în principal de creșterea consumului”, referindu-se la deficitul de cont curent în creștere, care duce la supraîncălzirea economiei.
„Avem importuri mai mari ca exporturile cu 4,5 miliarde de euro, la nivelul lui iunie. Nu e o creștere pe producţie proprie, cum ar fi normal. De fapt, ne supraîndatorăm. A venit o multitudine de scutiri la impozite, o majorare a cheltuielilor cu salariile, ce se reflectă deja în buget. Laptele și mierea din relaxarea fiscală s-a terminat în iunie, când bugetul s-a închis pe deficit. Direcţia e de accentuare și trebuie să cârpești de undeva. Cele mai mari deficite le avem la bugetul de pensii și la bugetul asigurărilor sociale de sănătate: exact unde se plusează acum“, a explicat pentru „România libera“ Adrian Benţa.
Depinde de forţa de negociere a fiecăruia
O întrebare tipică e: cine pierde dacă aceste măsuri fiscale vor deveni lege? Cine suportă contribuţiile, răspunde Benţa. „Pierd persoanele fizice autorizate (PFA), ce desfășoară activităţi independente. Aici se majorează asigurările sociale de la 10,5% la 21,7% și contribuţia la sănătate de la 5,5% la 8,9%. La PFA nu crește nimeni onorariile, așa că acum se accentuează tendinţa de supraimpozitare“, a arătat consultantul fiscal.
„La angajaţi“, explică acesta, „legea ar impune creșterea salariilor. Dar pot pierde și aceștia, depinde de abilitatea lor de negociere. Ca angajator, e cam la fel. Și oricum, să luăm multinaţionalele ca exemplu. Ele spun: «La mine, bugetul cu salariile e acesta. Punct!»“.
Această posibilă creștere a salariilor nu înseamnă echivalentul unei creșteri a onorariilor de la PFA? „Cu siguranţă da, dacă poţi să renegociezi însă contractul. Ar fi bine. Dacă ai deja un contract ferm, nu-ţi dă nimeni banii pe care-i pierzi prin creșterea impozitului“, a explicat auditorul.
Ministrul Finanțelor neagă
Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a declarat la Digi24 că nu are în vedere creșterea taxelor pentru angajaţi. „Solicitarea mea a fost foarte clară – a găsi soluții de simplificare și debirocratizare pentru condiţii mai bune de desfășurare a activității economice“, a spus demnitarul, explicând că nu cunoaște proiectul de act normativ privind creșterea impozitului la angajaţi, nu l-a citit și nu-l va semna.
Totuși, depinde de forţa de negociere a fiecărui angajat în parte cu propriul angajator. „La salariaţi, legea stabilește că există și o creștere de salariu de 21%“, a detaliat Adrian Benţa pentru RL, explicând că „dispare partea de contribuţie socială plătită de firmă, ce se introduce la persoana fizică, majorându-se salariul exact cu partea de cheltuială socială scutită. Tanda pe manda, restul pornește de la prezumpţia că acel angajator va avea aceleași cheltuieli cu salariile. Şi că, majorându-se salariul brut la salariaţi, aceștia nu pierd sau rămân cel puţin relativ apropiaţi de vechiul venit“.
La limita legii
Are Guvernul, în România, căderea să stabilească plafoane salariale în mediul privat? Aceasta e foarte problematic, reise din cele explicate RL de Benţa. „Dacă la bugetari poţi să majorezi salariile prin lege, nu prea poţi să faci la fel în sistemul privat. Salariul la privaţi se negociază cu salariaţii, în funcţie de performanţă, de greutatea sarcinilor de serviciu, de abilitatea de negociere a fiecăruia. Vom vedea salariaţi buni cu salarii mici, care n-au știut să negocieze, și salarii mai mari, pentru că alţi angajaţi, nu neapărat la fel de buni, au știut să-și vândă mai bine produsul“, prevestește consultantul fiscal.
„Nu poţi să intervii prin Codul Fiscal ca să majorezi salarii stabilite prin contracte de muncă. Părerea mea e că oamenii se vor speria de altceva: că rămân majorările sociale și n-o să le mărească nimeni salariile. Vii la angajator, la dialog, și el îţi spune: «E neconstituţional. Pa!»“, a spus Adrian Benţa pentru RL.
