Ce vom face peste 25 de ani? Sistemul de stat nu ne poate acoperi pensiile

de Denisa Marin , 12 ianuarie 2016 - stire actualizata la ora 23:37, 12 ianuarie 2016
Ce vom face peste 25 de ani? Sistemul de stat nu ne poate acoperi pensiile

De ce ar trebui să ne preocupe foarte serios şansele sistemului de pensii private obligatorii de a-şi îndeplini obiectivul social pentru care a fost creat? Pentru simplul motiv că, în 20 de ani de acum înainte, suplimentul de pensie furnizat de Pilonul II ar putea fi, pentru foarte mulţi cetăţeni ai României, singurul element care să facă diferenţa între supravieţuire şi un trai decent.

Fără dezvoltarea fondurilor private, pensiile românilor sunt în mare pericol. „Dacă ne uităm pe nivelurile de venit, chiar după această reducere a CAS (de 5 puncte procentuale din 2014 - n.r.), pe zona de venituri relativ mici, până la 70-80% din venitul mediu, România are încă cea mai mare povară fiscală pe muncă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai mari la nivel european. (...) Problema principală pentru care nu putem reduce foarte mult povara pe muncă şi care ţine iar de reforme structurale este rata de suport, respectiv numărul de contribuabili la cel de beneficiari în sistemul public de pensii, fiind a doua cea mai nefavorabilă din Europa. Noi avem o povară fiscală pe muncă mare pentru că avem deja un dezechilibru fizic foarte puternic între numărul de contribuabili şi numărul de beneficiari”, a explicat Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

În plus, el a vorbit şi despre impactul pe care reducerea CAS l-a avut asupra încasărilor şi a menţionat că la fondul de pensii impactul a fost exact cel estimat iniţial. „S-a spus recent că reducerea de CAS nu a produs impactul negativ estimat asupra veniturilor bugetare. Complet fals! Deoarece CAS-urile sunt de trei feluri: contribuţii la pensii, la sănătate şi la şomaj. Dacă ne uităm strict la contribuţiile la pensii, unde s-au redus cu cinci puncte procentuale, acolo este exact impactul calculat”, a subli­niat preşedintele Consiliului Fiscal. Dumitru a atras atenţia şi cu privire la nivelul la care a ajuns deficitul bugetului de pensii. „Dacă ne uităm pe deficitul bugetului de pensii, strict venituri minus cheltuieli în sectorul de pensii, şi extrapolăm evoluţia din primele opt luni pe tot anul, ajungem la un deficit de 20 de miliarde de lei, care înseamnă aproape 2,8% din PIB. Asta este o problemă foarte serioasă, pe care trebuie să o discutăm, să vedem cum rezolvăm dezechilibrul între contribuabili şi beneficiari”, a spus Ionuţ Dumitru.

Pensia privată sau diferenţa dintre supravieţuire şi un trai decent

Participanţii la cel mai mare fond de pensii de Pilon II din România, ING, care au contribuit continuu de la debutul sistemului şi până în prezent, au acumulat până la momentul actual, în medie, în contul personal, circa 4.267 lei. Pentru cei care au contribuit sporadic, valoarea contului mediu este de numai 504 lei, a arătat recent Marius Popescu, membru în Consiliul de Administraţie ING Pensii.

La nivelul întregii pieţe de pensii private obligatorii, potrivit datelor ASF, din cele 3,2 milioane de participanţi pentru care s-au vărsat contribuţii continuu, există circa 535 mii de persoane care au acumulat în conturi între 5 şi 10 mii lei, în timp ce pentru alte circa 228 mii de persoane valoarea contului depăşește 10 mii lei. Din păcate, în rândul celor aproape încă 3 milioane de persoane înrolate în sistem, până la totalul de 6,17 milioane de participanţi, există un mare număr de conturi în care contribuţiile au intrat sporadic – la limită, în aproape 200.000 de conturi nu au fost virate contribuţii nicio­dată –, ceea ce înseamnă că, dacă situaţia nu se va schimba în viitor, pentru o bună parte din participanţii la sistem Pilonul II nu-şi va atinge obiectivul, acela de a furniza o pensie suplimentară care să permită menţinerea unui nivel de viaţă decent.

De ce ar trebui să ne preocupe foarte serios şansele sistemului de pensii private obligatorii de a-şi îndeplini obiectivul social pentru care a fost creat? Pentru simplul motiv că, în 20 de ani de acum înainte, suplimentul de pensie furnizat de Pilonul II ar putea fi, pentru foarte mulţi cetăţeni ai României, singurul element care să facă diferenţa între supravieţuire şi un trai decent. Realităţile demografice arată fără tăgadă că în deceniile următoare îmbătrânirea populaţiei va pune o presiune suplimentară pe bugetul public de pensii, determinând reducerea nivelului pensiei de la stat, iar pensia privată obligatorie va deţine circa 10 puncte procentuale din rata de înlocuire a venitului prin pensie.

În 2060, populaţia României se va reduce până la 17,2 milioane (de la 21,4 milioane în 2010), din care numai jumătate va mai reprezenta populaţia de vârstă activă (54%). Ţinând cont însă că această categorie de populaţie include şi tinerii aflaţi încă în sistemul şcolar, persoane casnice, persoane dezocupate sau lucrând în economia nefiscalizată etc., rezultă că numărul celor care muncesc şi plătesc contribuţii la bugetul de stat se va reduce substanţial.

Sistemul de stat gâfâie

Ca atare, un buget de asigurări sociale sărăcit prin reducerea numărului contribuabililor va trebui să susţină un număr tot mai mare de pensionari. În aceste condiţii, rata de înlocuire a venitului prin pensie se va deteriora accelerat, pentru ca, în 2032, să ajungă la 24%, de la 36% în prezent, context în care cele 10 procente adăugate de Pilonul II vor deveni esenţiale pentru a menţine standardul de viaţă al pensionarilor măcar la nivelul actual, compensând slăbirea sistemului public. Pentru viitorii pensionari, Pilonul II are potenţialul de a-şi aduce contribuţia la păstrarea stilului de trai din perioada vieţii active şi după momentul pensionării.

Luând în calcul sumele acumulate până acum în contul individual al participanţilor, res­pectiv performanţele foarte bune pe care le dovedeşte an de an industria, este evident că pensia suplimentară va avea un impact real asupra traiului nostru de la pensie. Se estimează că în 2032, momentul în care va intra în plată primul val semnificativ de participanţi din Pilonul II, acesta va suplimenta cuantumul pensiei de stat cu circa 10 puncte procentuale, reprezentând aproape jumătate din aceasta, explică Marius Popescu, subliniind totodată că pentru un trai decent la vârsta pensionării este nevoie ca cetăţenii să economisească din timp, pe cât posibil şi prin alte modalităţi decât Pilonul II, de exemplu Pilonul III (pensii facultative), depozite şi alte instrumente.

„Consider că războiul cu demografia l-am pierdut. Economisirea – fie ea sub orice formă – este singura soluţie (pentru un trai decent la pensionare - n.r.), susţine Popescu, adăugând că pentru cei cu venituri mici, din păcate, Pilonul II rămâne singura sursă de economisire”, a spus Popescu.   

Pericolul „decrețeilor“

Pensia publică şi pensia privată obligatorie (pilonul II) vor acoperi aproximativ 40% din ultimul salariu în 2032, când vor fi plătite primele pensii pe pilonul II, astfel că românii au nevoie de instrumente suplimentare de economisire pentru a beneficia de venituri mai bune la pensie, a declarat într-un interviu pentru Agerpres. Raluca Ţintoiu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) şi directorul general al NN Pensii.

Raluca Ţintoiu a precizat că, în calcul trebuie luate două tendinţe: pensia publică va traversa o perioadă de scădere permanentă, ajungând la un minim de 29% din ultimul salariu în 2030-2031, iar angajaţii vor susţine fiecare din ce în ce mai mulţi pensionari, cu un raport de 2,5 pensionari la un angajat în 2042.

În acest context, preşedintele APAPR a adăugat că românii au nevoie de instrumente suplimentare de economisire pentru a beneficia de venituri mai bune la pensie, iar pensia privată facultativă (pilonul III) poate contribui semnificativ la acest obiectiv. Priorităţile industriei pensiilor private în 2015 sunt stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ, continuarea eforturilor de revitalizare a Pilonului III, îmbunătăţirea normei de investiţii (în curs cu ASF), continuarea reducerii costurilor de funcţionare şi adoptarea legii de plată a pensiilor private, estima  Ţintoiu. La finalul anului 2014, fondurile de pensii private aveau active nete de 4,5 miliarde euro, din care 94% - investiţii în România.  Fondurile de pensii private deţin circa 12% din titlurile de stat ale României şi, după bănci, sunt cei mai mari deţinători de datorie publică, preferinţa fiind pentru maturităţi lungi. Fondurile deţin plasamente de 730 milioane euro la Bursa de Valori Bucureşti /BVB/, fiind cei mai mari investitori instituţionali locali şi asigură 10% din lichiditatea Bursei.

Populaţia scade periculos de mult

România se află în al 26-lea an de declin demografic şi această evoluţie reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii, a declarat, luni, Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici” al Academiei Române, la Conferinţa Naţională de Pensii Private.

„România se află în al 26-lea an de declin demografic. Un sfert de secol! Datele statistice sunt de netăgăduit: în raport cu populaţia de la începutul anului 1990, când România avea 23,2 milioane de locuitori, s-a ajuns în anul 2014 la o populaţie cu reşedinţa în ţară sub 20 de milioane de locuitori. Acest declin demografic, care numără 26 de ani, reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii”, a afirmat Gheţău.

El a explicat că reducerea populaţiei cu aproximativ 3,2 milioane locuitori îşi are originea în scăderea naturală - 600.000 de persoane, emigraţia definitivă - circa 300.000 de persoane şi în imensă emigraţie cu schimbare doar a reşedinţei în alte ţări - aproape 2,4 milioane de locuitori.

În ceea ce priveşte rata fertilităţii, care indirect a devenit o ameninţare la adresa sistemului public de pensii, acest indicator se află în jurul valorii de 1,3 copii/femeie începând cu anul 2000, comparativ cu aproximativ 3,7 în anii ’70.

„Nu trebuie să omitem faptul că scăderea numărului de nou-născuţi a fost benefică economic, ea a redus considerabil cheltuielile pe care societatea le-a făcut pentru maternitate şi naşterea copiilor, concedii postnatale, asistenţă medicală, alocaţii şi indemnizaţii, creşe şi grădiniţe, cheltuieli în sistemul educaţional, poate chiar şi în programele de locuinţe sociale. Reducerea numărului de născuţi este rezultanta unor decizii ale femeii, ale tânărului cuplu de a renunţa la copii, de amânare a venirii lor pe lume, ori de a avea un singur copil. Şi aici se regăsesc avantaje economice, pentru individ şi cuplu, prin alocarea resurselor spre alte finalităţi ori input superior pentru calitatea copilului unic. Pe termen lung,însă, costurile sunt altele la ­nivelul societăţii”, a mai spus ­Gheţău.   

Comentarii

  • O tara de plante

    26 ianuarie 2016 7:02

    Vorbiti despre viitor?Traim intr-o inchisoare libera. Veti fi controlati si in c* de "ochiul atotvazator", nu mai exista deja drepturi si libertati si asadar nici pensii. Suntem sclavi. Firmele mici se inchid pe capete iar in 2016, 80 se vot inactiva de anaf pe motiv ca n-ai activitate economica la sediu si nu au unde sa vina inopinat si sa va amendeze. Daca nu va treziti sa iesiti in strada impotriva abuzurilor DNA SRI DNA si ANAF in 5 ani vom fi toti in inchisoare. Ia citeste aici httpwww.luju.roinstitutiimin-justitieiromania-a-devenit-oficial-stat-politienesc-incalcand-normele-ue-ministerul-justitiei-a-eliminat-din-tabelul-nominal-cu-expertii-criminalisti-autorizati-specialitatea-voce-si-vorbire-manevra-blocheaza-expertizarea-interceptarilor-realizate-de-binomul-sri-d

    raspunde comentariului
  • Grigore

    14 ianuarie 2016 13:39

    Bugetul de stat nu face fata din cauza discrepantelor uriase intre categoriile de pensii ! Majoritatea pensionarilor romani , aproape 80 la suta au pensii sub 800 de ron , cei mai multi au 4-5oo roni . In schimb exista pensiile exagerat de mari de 2000- 10.000 de euro ! O sfidare a bunului simt ! Intr-o tara cu cea mai slaba economie din UE , cu industria redusa la 0 aproape , agricultura batjocorita , fara nicio o autostrada , toti cei responsabili de aceste aspecte jalnice au pensii astronomice iar cei care au cate 40 de ani in campul muncii si au produs bunuri materiale , etc au niste pensii ridicol de mici ! Un profesor , un doctor are 12oo- 15 oo de roni , de ce ar avea un judecator sau procuror 20.000 sau mai mult de roni ? In randul acestor justitiari se afla printre cei mai bogati milionari in euro ai Romaniei ! De unde averea ?

    raspunde comentariului
  • Grigore

    14 ianuarie 2016 13:39

    Bugetul de stat nu face fata din cauza discrepantelor uriase intre categoriile de pensii ! Majoritatea pensionarilor romani , aproape 80 la suta au pensii sub 800 de ron , cei mai multi au 4-5oo roni . In schimb exista pensiile exagerat de mari de 2000- 10.000 de euro ! O sfidare a bunului simt ! Intr-o tara cu cea mai slaba economie din UE , cu industria redusa la 0 aproape , agricultura batjocorita , fara nicio o autostrada , toti cei responsabili de aceste aspecte jalnice au pensii astronomice iar cei care au cate 40 de ani in campul muncii si au produs bunuri materiale , etc au niste pensii ridicol de mici ! Un profesor , un doctor are 12oo- 15 oo de roni , de ce ar avea un judecator sau procuror 20.000 sau mai mult de roni ? In randul acestor justitiari se afla printre cei mai bogati milionari in euro ai Romaniei ! De unde averea ?

    raspunde comentariului
  • Grigore

    14 ianuarie 2016 13:39

    Bugetul de stat nu face fata din cauza discrepantelor uriase intre categoriile de pensii ! Majoritatea pensionarilor romani , aproape 80 la suta au pensii sub 800 de ron , cei mai multi au 4-5oo roni . In schimb exista pensiile exagerat de mari de 2000- 10.000 de euro ! O sfidare a bunului simt ! Intr-o tara cu cea mai slaba economie din UE , cu industria redusa la 0 aproape , agricultura batjocorita , fara nicio o autostrada , toti cei responsabili de aceste aspecte jalnice au pensii astronomice iar cei care au cate 40 de ani in campul muncii si au produs bunuri materiale , etc au niste pensii ridicol de mici ! Un profesor , un doctor are 12oo- 15 oo de roni , de ce ar avea un judecator sau procuror 20.000 sau mai mult de roni ? In randul acestor justitiari se afla printre cei mai bogati milionari in euro ai Romaniei ! De unde averea ?

    raspunde comentariului
  • Bibi

    12 ianuarie 2016 23:23
  • Bibi

    12 ianuarie 2016 23:19
  • Ioana

    12 ianuarie 2016 22:48

    Vă putei transforma viaa în ceva frumos o experienă de libertate, bucurie, sănătate, fericire i prosperitate doar dorind asta i, în acelai timp, refuzând să acceptai i să întreinei, în acelai timp, orice gânduri contradictorii. Totul depinde de voi. Asta scrie celebrul Brian Tracy în cartea Succesul în viață. Căutăm urgent colaboratori part-time care vor să câștige bani în timpul liber, într-un proiect unic la nivel mondial. Oferim contract de comision. Pentru mai multe detalii, trimiteți mesajul PROIECT la adresa de email geana.ioana2000yahoo.com

    raspunde comentariului
  • Joaquin Murieta

    12 ianuarie 2016 21:20

    Ce intrebare idioata ce vom face peste 25 de ani ? Pensionarii trebue platiti din banii colectati prin impozite ai celor care inca muncesc nu din ce au contribuit ei pe vremea cand munceau. Peste 25 de ani vom fi morti ucisi de Blestematii Anglo-Saxoni Moemoni din SUA si Romania re-populata cu Mormoni polygami cu multi copii. Macelul poporului Roman se intampla azi nu peste 25 de ani. Azi Romanii se sin-ucid pentru ca termina facultatea si nu gasesc servici. Azi Romancele termina facultatea si singurul servici care li se ofera de catre occident este ca prostituate in vre-un bordel din Germania. Azi pensionarii mor de fome pentru ca diversi economisti capitalisti calculeaza cat au contribuit cand munceau si constata ca doar daca mor de fome pensionarii poate fi redus afurisitul de deficit bugetar.

    raspunde comentariului
  • parere

    12 ianuarie 2016 20:25

    Pensiile private o mare tzeapa gen firma de asigurari care tocmai a dat faliment. Da faliment ca si FNI si adio bani.Tot statu e garantul adevarat si paznicul banilor. Statul nu da faliment.

    raspunde comentariului
    • Grigore

      14 ianuarie 2016 13:52

      F N I -ul a fost garantat de stat , garantat de banca CEC de stat , Statul insusi a fost actionar la FNI prin numeroase firme de stat! Prim ministii Radu Vasile , Adrian Nastase , ministrii de finante precum Decebal Traian Remes zis Caltabos si alte javre au fost implicati in jaful si falimentul FNI ! Codruta Kovesi era procuror general si primise toate informatiile cu toti politicienii implicati in jaf . Numai ca d-na Kovesi inca nu era justitiara in slujba adevarului si dreptatii , era de partea hotilor ! N-a schitat niciun gest atunci cand a fost ucisa colega ei , procuroarea care a avut curajul si cinstea sa demaste hotiile . VA ADUCETI AMINTE D-na KOVESI ?

      raspunde comentariului
  • Andrei

    12 ianuarie 2016 19:52

    Solutia este simpla, marim pensiile parlamentarilor, ale militarilor, ale politistilor, marim pensiile nesimtite si continuam jaful bugetului de stat.

    raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.