În cele câteva zile scurse la declanşarea crizei creditelor denominate în franci elveţieni s-au vehiculat public nu mai puţin de patru soluţii, unele deja adoptate de alte ţări din regiune, precum Ungaria sau Polonia.
Împrumutaţii în franci elveţieni, puşi în dificultate de creşterea monedei Ţării Cantoanelor cu 30% numai în ultimele zile, mai au de aşteptat cel puţin o săptămână până la conturarea unei soluţii. Discuţiile purtate la finele săptămânii trecute de către Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor şi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, par a se fi soldat cu un eşec.
1. Restructurarea împrumuturilor, anume extinderea prevederilor ordonanţei din 2014 denumită atunci „Electorata“, este singura măsură menţionată de ministru după întâlnirea cu Isărescu, însă nu a funcţionat niciodată. Facilitatea nu a atras până acum interesul băncilor şi al debitorilor. Aceasta constă în acordarea către persoanele fizice a unei reduceri fiscale în condiţiile în care beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani. Una dintre condiţii este ca venitul persoanelor care solicită restructurarea să nu depăşească 2.200 lei brut pe lună. Deducerea fiscală din venitul lunar impozabil a fost stabilită la 900 de lei şi se aplică după perioada de doi ani de restructurare a creditului. Potrivit unor surse din sistemul bancar, până la începutul acestui an nu au fost înregistrate restructurări de credite pe baza actului normativ.
2. Îngheţarea cursului franc-leu este o a doua soluţie, fiind adoptată în Ungaria în toamna anului trecut. Băncile maghiare au fost obligate în octombrie să convertească în monedă naţională credite cifrate la 12 miliarde de dolari. Măsura care continuă şi în acest an a salvat 700 de miliarde de forinţi (9,8 miliarde lei) din bugetele datornicilor maghiari. Măsura nu este privită cu ochi buni de către băncile noastre. „Cursul de schimb nu este o variabilă în contractul de credit, dat fiind că fiecare client a primit în cont suma de bani contractată în moneda respectivă (în cazul în discuţie, franci elveţieni), şi trebuie să ramburseze tot franci elveţieni, potrivit Codului Civil“, au declarat pentru Mediafax, reprezentanţii Raiffeisen Bank. În urmă cu un an, însă, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât că o instanţă naţională poate declara drept clauză abuzivă paragraful care prevede că plata ratelor se face la cursul actual şi nu cel de la data semnării contractului.
3.Conversia creditului în lei este o altă posibilă soluţie recomandată de oficialii Raiffeisen, potrivit Mediafax. Oficialii băncii evocă o posibilă conversie a creditului în lei, oferind reduceri suplimentare graduale de datorie pentru aceia care au avut un comportament bun de plată pe perioada restructurării, de 3-6 ani.
4. Micşorarea dobânzii este o a patra soluţie şi a fost adoptată în Polonia. În această ţară, ţinând cont şi de faptul că dobânzile la franci sunt real negative, statul a obligat bancherii să micşoreze dobânzile percepute polonezilor la împrumuturile în această monedă. Măsura este adoptată benevol şi de unele bănci autohtone de la noi. OTP Bank România, una dintre băncile care au acordat credite în franci elveţieni, va aplica reduceri ale marjei de dobândă cu până la 1,5 puncte procentuale pentru clienţii cu împrumuturi în CHF cu dobândă variabilă, pentru o perioadă de trei luni.
De ce s-a scumpit francul?
Scumpirea francului elveţian a survenit după eliminarea de către această instituţie a plafonului 1,2 franci la un euro ce poate fi atins de moneda elveţiană. Eliminarea barierei a fost decisă după ce pe piaţă au apărut informaţii referitoare la intenţia Băncii Centrale Europene de a lansa un program de cumpărare de obligaţiuni valorând sute de miliarde de euro, măsură ce ar putea fi decisă în şedinţa băncii europene din 22 ianuarie. Programul european menit să asigure lichiditate unei economii aflate în suferinţă ar fi dus, pe de altă parte, la o întărire a francului, în condiţiile în care această monedă de refugiu este ţinută artificial la o valoare mică. Decât să îşi consume resursele cu rezultate îndoielnice, Banca Centrală a Elveţiei a preferat să renunţe la plafon şi să lase liberă rata de schimb, valoarea francului explodând.
Cursul francului elveţian se situa spre sfârşitul zilei de vineri foarte aproape de paritate cu euro. Cursul francului anunţat de BNR a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei, şi a atins un nou maxim.
Potrivit ministrului Vâlcov, discuţiile privind identificarea de soluţii după creşterea bruscă a francului elveţian vor continua săptămâna viitoare. În România sunt 75.412 de persoane fizice care au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. Situaţia este critică în special în Croaţia (echivalentul a 35,9 miliarde euro), Polonia (30,4 miliarde euro) şi Austria (echivalentul a 29,5 miliarde euro la finele lunii noiembrie).
