Producătorii de energie regenerabilă sunt nemulţumiţi că preţul certificatelor verzi a scăzut din cauza unei pieţe suprasaturate şi cer introducerea unui tarif fix. Modificarea sistemului nu va avantaja consumatorii deoarece primează interesul unor grupuri care sprijină anumiţi politicieni, spune Darius Nath, unul dintre fondatorii Asociaţiei Producătorilor de Energie Eoliană din România (APEER).
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunţat că actualul sistem al certificatelor verzi ar putea fi înlocuit, după ce producătorii de energie regenerabilă au solicitat acest lucru. Aceştia spun că actualul sistem „nu mai răspunde din multe puncte de vedere aşteptărilor”. „În prezent există două variante: certificatele verzi şi aşa numitul feed-in tariff, adică un tarif fix, care se acordă pe o perioadă dată pentru ca producătorii de energie regenerabilă să-şi recupereze investiţia. Acest al doilea sistem se aplică în Germania şi Bulgaria”, a precizat, pentru România liberă, Ionuţ Purică, expert în energie. Acesta spune că, în acest moment, piaţa energiei regenerabile din România, dar şi din alte ţări europene, este supra saturată, iar preţul certificatelor verzi este foarte scăzut. De aceea, producătorilor de energie regenerabilă nu le mai este favorabil sistemul certificatelor verzi, aceştia dorind să obţină un tarif fix. România deţine unităţi de producţie a energiei regenerabile cu o capacitate instalată de peste 4.500 MW, echivalentul a aproape un sfert din totalul unităţilor. Cea mai mare parte a capacităţilor de producţie a energiei regenerabile este reprezentată de unităţi eoliene.
„Depinde la ce nivel va fi stabilit acest tarif fix, fiindcă nici investiţiile în tehnologie nu mai sunt la fel de costisitoare ca în urmă cu câţiva ani. China produce panouri fotovoltaice la preţuri scăzute şi nici turbinele eoliene nu mai sunt atât de scumpe”, arată Purică.
Un alt expert în energie, Otilia Nuţu, ne-a explicat de ce producătorii de regenerabile doresc să se renunţe la certificatele verzi: „ Actualul sistem presupune că iei banii de la consumator şi îi redistribui la producătorii de regenerabile. Însă, atunci când sunt prea multe certificate verzi pe piaţă, preţul acestora scade. De aceea producătorii vor să aibă un preţ fix, care să nu mai varieze ca în cazul certificatelor verzi. Se discută ca acest sistem feed-in tariff să nu se aplice decât pentru o parte din energia regenerabilă”.
De ce un tarif fix?
„Nu ştim exact ce anume se doreşte a se realiza, însă probabil că exact ca şi până acum sunt consultaţi doar anumiţi operatori de centrale din domeniul regenerabilelor sau reprezentanţi părtinitori. Sistemul de «feed-in tariff» aplicat diferenţiat în funcţie de capacitatea centralelor de producţie probabil că ar fi cel mai corect. Asta înseamnă că sistemul de promovare a surselor de energie regenerabilă ar trebui să fie aplicat pe niveluri diferite de susţinere, adică centralele până la un anumit nivel, să zicem 30-50 MW, să beneficieze de o schemă de sprijin mai generoasă, în funcţie de resursă, iar cele de mare capacitate, care ar trebui să intre la categoria mari centrale industriale, ar trebui să beneficieze de o schemă cu mai puţin ajutor. În acest fel, dezvoltarea pe viitor ar include zone mai largi, reţele mai multe, care momentan pot prelua doar încărcări relativ reduse comparativ cu marile parcuri, îmbunătăţindu-se astfel atât poziţia surselor de producţie faţă de consumator, cât şi costurile de transport”, este de părere Darius Nath, directorul Blue Line Energy şi membru fondator al Asociaţiei Producătorilor de Energie Eoliană din România (APEER).
În ceea ce priveşte beneficiile aduse consumatorilor, acesta se arată sceptic: „Experienţa din ultimii ani a dovedit că, deşi preţul energiei pe piaţă a scăzut dramatic, preţul la consumatorul final nu s-a redus mai deloc, deoarece sistemul dintre producător şi consumatorul final nu permite acest lucru. Deocamdată, primează interesul unor grupuri care au sprijinit şi poate încă sprijină anumiţi politicieni cu putere de decizie, în detrimentul surselor regenerabile şi consumatorilor”.
Guvernul sprijină în prezent producţia de energie din surse regenerabile prin sistemul certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al electricităţii, un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Numărul de certificate diferă în funcţie de tehnologia folosită. Producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.
Conform ANRE, România şi-a atins deja ţinta de energie verde asumată faţă de Comisia Europeană, dar acesta nu este un motiv de limitare a instalărilor de unităţi de producere a energiei verzi. Pe de altă parte, solicitările de racordare la reţea a unităţilor de producere au scăzut “semnificativ” ca urmare a faptului că preţul certificatelor verzi a ajuns la valoarea minimă stabilită în legislaţie.
