Profitând mai ales de nevoia statului de a se împrumuta, dar și de creșterea nivelului permis pentru plasamente la Bursă, fondurile private de pensii au reușit să facă un randament clar pozitiv și în 2015, pentru al șaptelea an consecutiv.
Fondurile de pensii de Pilon II au început anul 2015 cu active nete totale în valoare de 19,12 miliarde lei, ajungând să-l încheie cu o valoare totală a acestora de 24,67 miliarde lei. Contribuţiile totale virate către sistem au însumat 4,94 miliarde lei (1,11 miliarde euro), cu o medie 408,21 milioane lei/lună. Diferenţa dintre această sumă şi creşterea de 5,55 miliarde lei a volumului de active nete reprezintă rezultatul activităţii investiţionale a administratorilor de fonduri.
Potrivit calculelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat pentru ultimele 24 luni a fost de 6,1493%, sensibil inferioară celei înregistrate în decembrie 2014, de 9,2276%, dar situată confortabil în teritoriu real pozitiv în condiţiile în care rata inflaţiei a fost 1,07% în 2014 şi -0,6% în 2015. Din punct de vedere al evoluției piețelor financiare, anul 2015 a cunoscut o volatilitate crescută, marcată de evenimente cu impact semnificativ negativ asupra diferitelor clase de active aflate în administrare (conflictul din Ucraina, criza datoriei Greciei, devalorizarea yuanului ş.a.m.d.).
Acestea au dus în cele din urmă la performanțe în scădere faţă de anul 2014, când trendul piețelor financiare a fost în general liniar ascendent, au caracterizat reprezentanţii operatorilor evoluţia mediului investiţional din anul trecut. Totuşi, chiar dacă rezultatele anului 2015 au fost, din punct de vedere investiţional, mai modeste în raport cu anii precedenţi, trebuie subliniat că, per total, de la lansarea sistemului, potrivit calculelor APAPR – Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România, fondurile de pensii de Pilon II au înregistrat un randament mediu anualizat de 10,25%.
La sfârșitul lunii decembrie 2015, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, sumele plasate în toate categoriile de instrumente financiare au înregistrat creșteri cuprinse între 0,96% și 65,23%, sau de cinci ori mai mari, ca în cazul obligațiunilor municipale, în condițiile în care activele totale au crescut cu 29,06%, se precizează în raportul publicat recent de ASF.
Mai simplu spus, fondurile de pensii de Pilon II au continuat să investească pe toate categoriile de instrumente financiare, structura portofoliului investiţional de ansamblu schimbându-se într-o măsură relativ mică în raport cu anul trecut. Astfel, dacă orientarea pe termen lung a politicii de plasamente este o calitate evidentă a fondurilor de pensii, gradul ridicat de prudenţă este cu siguranţă o altă caracteristică implicită, prin efectul legii. Ca atare, fondurile şi-au păstrat preferinţa pentru titlurile de stat, chiar dacă alocările pe această clasă „de bază” s-au mai redus procentual în comparaţie cu anul trecut.
Astfel, plasamentele în titluri de stat au scăzut, ca pondere în totalul activelor, de la 68,07% în decembrie 2014, la 65,36% în decembrie 2015. În valori absolute, volumul deţinerilor fondurilor de pensii în titluri de stat se ridica, la finele lui 2015, la 16,26 miliarde lei, valoare cu aproape 25% mai mare decât în decembrie 2014.
Ponderea acţiunilor în portofoliul total a rămas cvasiconstantă, la un nivel ce depăşeşte uşor 19% din active. Astfel, sumele plasate în acțiuni totalizau la sfârşitul anului trecut 4,74 miliarde lei, înregistrând un avans anual semnificativ, de aproximativ 30%. La nivelul portofoliului agregat al pieţei, acţiunile continuă să reprezinte a doua clasă, ca pondere, după titlurile de stat.
Cu excepţia obligaţiunilor municipale, a căror pondere în portofoliu a crescut de 4 ori, rămânând totuşi la un nivel foarte mic, de numai 1,48% în decembrie 2015, plasamentele în toate celelalte categorii de obligaţiuni au suferit un recul în termenii greutăţii lor specifice în totalul investiţiilor. Plasamentele în Titluri de participare – OPCVM au crescut uşor, ca şi depozitele bancare, creşteri care nu sunt totuşi suficient de importante pentru a schimba poziţia ocupată de aceste instrumente în portofoliul pieţei.
Anul 2016 a început tot sub auspiciile unor evenimente negative pentru piețele financiare, cum ar fi căderea prețului petrolului sau publicarea unor indicatori macroeconomici ce arată o încetinire a creșterii economice în principalele economii ale lumii. În acest context, intervenția băncilor centrale va constitui unul dintre cele mai importante aspecte de urmărit în 2016, pentru că de modul în care acestea vor reuși să susțină economiile diferitelor zone şi piețele financiare, vor depinde perspectivele anului în curs, apreciază analiştii de specialitate ai operatorilor în domeniu. În fapt, aşa cum se conturează în acest moment, probabil că 2016 va pune la încercare mai mult ca oricând talentul investiţional al profesioniştilor din piaţă. În faţa unui mediu economic caracterizat de dobânzi scăzute la un minim istoric, în care statul face presiuni pentru a se împrumuta din ce în ce mai ieftin, bursa de valori nu pare să ofere perspectiva unor listări cu un volum interesant pentru fondurile de pensii, iar SIF-urile nu demonstrează o politică de guvernanţă corporativă convingătoare, abilităţile investiţionale vor fi cu siguranţă solicitate la maximum şi n-ar fi exclus să vedem un interes mai mare din partea fondurilor de pensii către plasamentele în străinătate.
Rolul administratorului este ca în ciuda materializării unui scenariu advers de natură temporară să poată asigura îndeplinirea obiectivului asumat faţă de participanți, în ipoteza unui orizont investițional pe termen lung, spun reprezentanţii administratorilor.
Anul 2016 a început tot sub auspiciile unor evenimente negative pentru piețele financiare, cum ar fi căderea prețului petrolului sau publicarea unor indicatori macroeconomici ce arată o încetinire a creșterii economice în principalele economii ale lumii.
