21.4 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăAlegeri 2016Harta asigurărilor de locuințe

Harta asigurărilor de locuințe

Firmele de asigurare s-au orientat, în mod firesc, mai ales către zonele cu risc mic. Județele „defavorizate“ din acest punct de vedere sunt mai ales apanajul Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor.

Vasluiul, un județ prezent mereu în clasamentele negative din România, marchează o nouă „victorie“ într-un top al „judeţelor cu bulină roşie“, realizat cu ajutorul datelor publicate de  Autoritatea de Supraveghere Financiară, Institutul Naţional de Statistică, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare, Poolul de Asigurare Împotriva Dezas-trelor şi pe baza a două hărţi. Astfel, am constatat că cei mai săraci locuitori ai României (în Vaslui, salariul mediu reprezintă doar 66% din media pe ţară) sunt şi cei mai vulnerabili în caz de calamitate.

Expunerea la cutremur este catalogată de specialişti ca „foarte mare“, iar cea la inundaţii drept „mare“, însă acoperirea prin asigurare este cea mai mică din ţară. La finele lunii iunie 2013, valoarea primelor brute subscrise în judeţul Vaslui pe categoria asigurărilor de incendii şi calamitate era de doar 3,1 milioane lei, potrivit datelor furnizate de ASF.

Înseamnă, potrivit unui calcul care a luat în considerare prima medie pentru această categorie de poliţe, că în întreg judeţul există doar aproximativ 22.000 de poliţe valide. Cu alte cuvinte, doar 15% din gospodăriile populaţiei (raportate la ultimul recensământ) beneficiază de o poliţă de asigurare împotriva dezastrelor, fie ea obligatorie sau facultativă. Într-o situaţie similară se află şi judeţul Teleorman, unde, deşi nivelul de asigurare este ceva mai mare, mergând spre 18% din totalul locuinţelor, riscurile sunt chiar mai importante decât în Vaslui. Teleormănenii au cel mai ridicat nivel de risc atât în ceea ce priveşte cutremurele, cât şi în privinţa inundaţiilor. Pe podium se mai plasează judeţul Galaţi, cu risc maxim de cutremur şi inundaţii, dar cu numai 28% din locuinţe asigurate. În situaţii asemănătoare mai sunt judeţele Călăraşi, Giurgiu şi chiar judeţul Ilfov.

 

Jumătate din piaţă este în Bucureşti

O situaţie specială o are Capitala, care prezintă un risc foarte ridicat în caz de cutremur, însă este ferită aproape total de eventuale inundaţii şi, în plus, beneficiază de un grad extrem de ridicat de asigurare. Jumătate din primele brute  de asigurare a locuinţelor subscrise în întreaga ţară se concentrează în Bucureşti, ceea ce înseamnă peste 330 de milioane de lei în subscrieri. Aceste valori arată că, de fapt, creşterile raportate de asigurători în anii trecuţi în ceea ce priveşte poliţele de calamitate sunt mai degrabă fără valoare pentru masa populaţiei din România, iar procentele uriaşe de acoperire prin asigurare la nivel naţional reprezintă un simplu calcul matematic. În timp ce în Bucureşti sunt asigurate practic toate locuinţele, în ţară situaţia nu este deloc roz.

În cel mai bun caz, doar jumătate din locuinţe sunt asigurate, iar judeţul Sibiu nu este nici pe departe unul dintre cele mai expuse la riscurile catastrofale. O situaţie apropiată de raportările la nivel naţional o mai regăsim în Braşov, Prahova, Timiş şi Satu-Mare, unde gradul de acoperire sare de 40%, dar şi în Cluj, Constanţa sau Bistriţa, unde ponderea locuinţelor asigurate în totalul fondului locativ se apropie de acest nivel. În restul celor 33 de judeţe ale ţării sunt asigurate sub o treime din locuinţe. Ba, mai mult, în opt din aceste judeţe mai puţin de 20% din  gospodării beneficiază de o poliţă împotriva calamităţilor. Repartiţia pe judeţe a poliţelor de asigurare a locuinţei mai arată ceva, şi anume că asigurătorii s-au concentrat, aşa cum este şi normal, mai ales asupra zonelor cu risc scăzut, unde populaţia are venituri ridicate, iar apariţia Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor nu a reuşit să acopere diferenţele.

Din primele zece cele mai asigurate judeţe, majoritatea prezintă un risc scăzut şi foarte scăzut de calamitate. Tot la vârf, un singur judeţ, şi anume Satu-Mare, face notă discordantă în ceea ce priveşte veniturile populaţiei. Oamenii din celelalte nouă judeţe de top câştigă lunar cel puţin 90% din salariul mediu pe economie, iar în Cluj (locul 6), Timiş (locul 4) şi Sibiu (locul 1) salariile depăşesc media pe economie. Aceste discrepanţe sunt cu atât mai grave cu cât, în primele şase luni ale acestui an, valoarea primelor brute subscrise pe asigurări de calamitate pur şi simplu s-a prăbuşit.

Polițele obligatorii merg bine

La finele anului trecut, numărul asigurărilor obligatorii de locuinţe (poliţe PAD) a urcat la 1,59 de milioane, reprezentând cel mai ridicat nivel înregistrat de la lansarea Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID România), în anul 2010.

Numărul poliţelor PAD în vigoare a fost, în decembrie 2015, mai mare cu 100.000 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, când erau valabile 1,49 milioane de contracte. Din total, 899.230 au fost încheiate pentru apartamente şi 691.724 pentru case.

Conform datelor PAID, 74,4% din poliţele active la nivel naţional, la finele lunii decembrie 2015, erau încheiate în mediul urban şi 25,6% în mediul rural. În funcţie de tipul de locuinţă, 90,8% din poliţele PAD sunt încheiate pentru cele de tip A şi 9,2% pentru locuinţele de tip B.

Comparativ cu decembrie 2013, numărul asigurărilor obligatorii de locuinţe s-a dublat (736.318 poliţe în vigoare), conform datelor publicate pe site-ul PAID România, societatea privată care administrează sistemul de asigurare obligatorie a locuinţelor.

2012 este singurul an în care numărul poliţelor PAD în vigoare a scăzut în decembrie, la 331.131, de la 574.229 în 2011 şi 367.287 în 2010 – primul an de subscriere a acestor poliţe. Scăderea respectivă a fost cauzată de modificarea cadrului legislativ aflat în vigoare până atunci, astfel încât proprietarii care încheiaseră o poliţă facultativă, care includea cele 3 riscuri de dezastre naturale, nu trebuiau să mai cumpere şi una obligatorie. Practic, clienţii şi-au păstrat poliţele facultative, dar nu şi le-au mai reînnoit pe cele obligatorii.

Reamintim că, începând cu 9 iulie 2015, modificările aduse Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor au intrat în vigoare, acestea fiind publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 6 iulie 2015. Astfel, orice proprietar de locuinţă care doreşte să încheie o poliţă facultativă trebuie mai întâi să deţină una obligatorie.

Scumpiri la orizont

“Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) analizează, împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR), oportunitatea introducerii unei franşize din suma asigurată sau a măririi primei de asigurare”, spune Nicoleta Radu-Neacşu, director general PAID România.

„În momentul acesta analizăm, împreună cu UNSAR şi ASF, şi această posibilitate. Noi am făcut un studiu de impact care are în vedere mai multe scenarii de dezastru şi pentru diverse scenarii apar mai multe posibilităţi. Analizăm în momentul de faţă această oportunitate a introducerii unei franşize din suma asigurată sau a măririi primei de asigurare. Nu este luată încă o decizie”, a precizat şeful PAID. Acesta nu a dorit să ofere detalii legate de cuantumul eventualei majorări a primei sau de nivelul francizei.

Cum arată o poliță completă

La baza oricărei asigurări de locuinţe sunt patru categorii mari de riscuri. Astfel, asigurarea ar trebui să acopere, în primul rând, riscurile ataşate clădirii din care face parte locuinţa. În al doilea rând, ar trebui asigurate bunurile din locuinţă, opţiune pe care asigurarea obligatorie şi „clonele“ apărute în piaţă nu o oferă. Un al treilea risc important este asigurarea pentru eventualele accidente suferite de membrii familiei în interiorul locuinţei asigurate. Nu în ultimul rând, este importantă şi componenta de răspundere civilă faţă de terţi. În acest caz, un exemplu concludent îl constituie eventualele pagube provocate vecinilor de o banală inundaţie.

Aceste patru categorii mari de riscuri pot fi combinate în orice fel, în funcţie de nevoile şi disponibilităţile financiare ale clientului, însă este bine ca poliţa să le cuprindă pe toate patru. Un criteriu important în alegerea unei poliţe de asigurare a locuinţei îl reprezintă notorietatea şi stabilitatea companiei care o emite. Orice companie din România poate fi verificată pe site-ul oficial al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. În plus, trebuie citit cu atenţie contractul de asigurare şi, mai ales, clauzele speciale din capitolul „excluderi“. Aici pot apărea, şi chiar apar, destule surprize care devin neplăcute în cazul producerii riscului asigurat. Decizia trebuie să ţină cont, evident, şi de preţ, dar neomiţând celelalte caracteristici enumerate mai sus. Contractele de asigurare au şi excluderi. Aceste clauze speciale arată situaţiile în care asigurătorul nu va plăti dauna. Prevederile sunt absolut normale şi ele există în contractele de asigurare de oriunde din lume.

Asigurătorul nu îşi poate asuma orice fel de riscuri atât timp cât nu le controlează măcar indirect. Legea nici nu permite astfel de atitudini. De aceea, este bine să vă feriţi, de exemplu, de poliţele care spun că nu asigură locuinţe situate în zone inundabile. Atenţie la tipul asigurării, pentru că dacă este o „asigurare proporţională“ nu veţi primi toţi banii. Înainte de a încheia poliţa, asiguraţi-vă că locuinţa este într-o stare foarte bună. Dacă blocul are crăpături, de exemplu, riscaţi să nu primiţi banii de la asigurător. 

Cele mai citite

Deca, vizită în Sibiu. Agenda ministrului Educației

Ministrul Educației, Ligia Deca, efectuează astăzi o vizită în județul Sibiu. Vizita include participarea la *Gala performanței învățământului preuniversitar din Sibiu, vizitarea a două școli...

Mesajul premierului Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea României la NATO

În cei 20 de ani de apartenenţă la NATO, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei, respectându-şi angajamentele...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă