Băncile românești se străduiesc să scape de creditele ipotecare neperformante. Analistul financiar Aurelian Dochia a explicat pentru “România liberă” cum arată situaţia reală după promulgarea Legii dării în plată.
Care este semnificaţia scăderii ratei creditelor neperformante în mai faţă de ianuarie 2016?
Aurelian Dochia: Sunt variaţii din acestea, scăderi, creșteri. Dar tendinţa generală pe termen lung a fost de scădere, de peste un an de zile. Vârful crizei a fost înregistrat în anii 2012–2013, după care lucrurile au început să se îmbunătăţească ușor, chiar dacă de la o lună la alta se observă și variaţii în sensul creșterii. Sunt anumite influenţe sezoniere, dar pe termen mai lung tendinţa clară a fost de scădere. Există toate motivele pentru a crede că în continuare se va menţine această tendinţă de scădere, pentru că în general economia românească a mers mai bine în ultima vreme.
În schimb, numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit, cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci și IFN, a crescut la aproape 740.000. Ce înseamnă acest lucru?
A.D.: Este un indicator care, într-adevăr, a mai fost discutat. A crescut numărul de restanţieri la un nivel care mi se pare că mai fusese atins undeva, în vârful de criză, prin anul 2013, prin decembrie. Întrucât însă el vine pe fondul unei scăderi a volumului total de credite neperformante, înseamnă că sunt persoane cu credite mai mici care au ajuns la neperformanţă. Din punctul de vedere al sistemului financiar, în general, aș spune că, chiar și cu o creștere a numărului, în condiţiile în care valoarea creditelor nu este în creștere, lucrurile încă merg bine.
Care este semnificaţia acestor date, conexată cu numărul de cereri de dare în plată existent în acest moment?
A.D.: Este posibil să fie o anumită influenţă a acestei legi, dar evident că nu discutăm decât la nivel speculativ, pentru că nu avem date certe. Faptul că s-a discutat de foarte multe ori despre legea aceasta, faptul că există și alte idei sau iniţiative care au fost lansate (tot felul de credite în franci elveţieni ș.a.m.d.), s-ar putea să-i fi făcut pe unii debitori să se gândească și că poate vine o măsură care să-i salveze de la plata ratelor. Ipoteza este însă oarecum speculativă.
Volumul creditelor neperformante, așa cum este cunoscut acum, justifica apariţia unei legi a dării în plată?
A.D.: Legea dării în plată nu a fost bazată pe niște analize de genul acesta, pe care le discutăm acum.
Nu s-a făcut un studiu de impact?
A.D.: Da, nu s-a făcut studiu de impact, nu a avut justificări, este evident o măsură politicianistă, care a venit înaintea alegerilor. Părerea mea este că nu era justificată de situaţia din piaţă.
Puteţi estima în acest moment cum va influenţa acest impact evoluţia pieţei creditelor în România?
A.D.: Darea în plată are un impact asupra pieţei creditelor și tot ce ţine de credite imobiliare și ipotecare. Au fost mărite avansurile. S-a micșorat foarte mult numărul de credite acordate, deci a avut un impact important asupra pieţei. Deocamdată, impactul efectiv asupra băncilor. Numărul de persoane ce apelează la această formulă este abia la început. Nu știm ce se va întâmpla pe tot anul. Intrăm poate într-un cerc vicios. Multe lucruri vor depinde de cum va evolua și piaţa imobiliară. Dacă preţurile la imobiliare scad foarte mult chiar din vina acestei legi, vor fi tot mai multe persoane care vor fi tentate să apeleze la Legea dării în plată. Până la urmă, tocmai cei care au o casă mult sub creditul pe care
l-au contractat sunt cei care doresc să apeleze la această formulă.
Deci poate să apară un efect de avalanșă, de bulgăre de zăpadă?
A.D.: Exact. Acesta a fost marele pericol al acestei legi, care n-a fost luat în considerare și ar putea să creeze o depresie și pe piaţa imobiliară, și pe piaţa financiară.
Băncile nu mai au clienţi la credite?
A.D.: Da, cererea a scăzut foarte mult.
Ministrul Dezvoltării propune ca, de anul viitor, Programul „Prima Casă” să fie destinat doar persoanelor care au venituri mai mici decât salariul mediu pe economie, adică sub 2.000 de lei net/lună. Cum interpretaţi?
A.D.: Adevărul e că Programul „Prima Casă” a avut de la început un caracter direcţionat oarecum social. Se voia pentru tineri. Până la urmă, a fost extins. Dacă va fi introdusă o nouă regulă, începând cu anul viitor, evident că impactul acestui program asupra creditării și asupra pieţei imobiliare va fi mult redus. Mult mai puţine persoane se vor califica și vor fi mult mai puţine cereri și credite acordate.
