Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat un ghid explicativ pentru Declaraţia 201 privind veniturile realizate din străinătate, se arată într-un comunicat de presă. În document sunt precizate categoriile de contribuabili care trebuie să depună această declaraţie, veniturile impozitate, precum şi modul în care trebuie completată declaraţia.
Astfel, este vorba despre persoane fizice rezidente române cu domiciliul în România şi persoane fizice nerezidente care îndeplinesc cel puţin una din condiţiile de rezidenţă: centrul intereselor vitale (averea, familia, copiii) este în România şi stau în ţară pentru o perioadă sau mai multe care însumate depăşesc 183 de zile, într-un interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.
Veniturile din străinătate se referă la cele din activităţi independente (profesii libere, activităţi comerciale, valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală), din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, piscicultură, silvicultură, din investiţii (cum ar fi: dividende, dobânzi, câştiguri din transferul titlurilor de valoare şi alte venituri din investiţii), din premii şi din jocuri de noroc, din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, din pensii, remuneraţii/indemnizaţii ale membrilor consiliului de administraţie/administrator/cenzori şi alte venituri similar celor din România şi alte venituri impozabile potrivit titlului IV din Codul fiscal.
Declaraţia se adresează şi persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, şi persoanelor fizice nerezidente care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă, care desfăşoară activitate salarială în străinătate într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri şi sunt plătite pentru activitatea salarială din străinătate de sau în numele unui angajator rezident în România ori cu un sediu permanent în România (veniturile salariale reprezintă cheltuială deductibilă a unui sediu permanent în România), dacă persoana fizică a fost prezentă în străinătate pentru o perioadă mai mare decât cea prevăzută în convenţia de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care s-a desfăşurat activitatea sau dacă detaşarea în străinătate a persoanei fizice a încetat înainte de perioada prevăzută în convenţia de evitare a dublei impuneri, iar angajatorul nu mai poate efectua reţinerea diferenţelor de impozit, întrucât între părţi (angajat-angajator) nu mai există relaţii contractuale generatoare de venituri din salarii.
Nu este persoană fizică rezidentă în România cetăţeanul străin cu statut diplomatic sau consular, funcţionar sau angajat al unui organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în România, funcţionar sau angajat al unui stat străin şi nici membrii familiei. Agerpres scrie că documentele justificative, certificatele sau alte înscrisuri care se vor anexa la formularul 201 şi sunt într-o limbă străină vor fi însoţite de traduceri în limba română, certificate de traducători autorizaţi de Ministerul Justiţiei.
