23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăAlegeri 2016Nici minune, nici pericol. Darea în plată, apocalipsa care nu a mai...

Nici minune, nici pericol. Darea în plată, apocalipsa care nu a mai venit

Așa cum prezentau băncile, inclusiv pe pagini întregi plătite în ziare, actul normativ care permite înapoierea  locuinţelor pe credit ar fi trebuit să ducă la prăbușirea sistemului financiar din România. În realitate, influența legii este deja pe cale să dispară complet, la doar câteva luni după adoptare. 

Doar 100 de clienți ai băncilor mai trimit solicitări prin care anunță că vor să își dea în plată locuința luată pe credit, arată datele Băncii Naționale a României. Numărul lor a scăzut de mai bine de zece ori față de momentul adoptării legii, în ultima parte a anului trecut.  Până acum, arată aceeași sursă, au fost primite doar 6.500 de notificări, cu o valoare totală a creditelor de 1,8 miliarde de lei.


6.500 de notificări, cu o valoare totală a creditelor de 1,8 miliarde de lei, au fost depuse de la intrarea în vigoare a Legii dării în plată.


Banca Naţională a României estima că peste 300.000 de oameni ar putea da în plată, ceea ce ar fi însemnat stingerea unor credite cu valoarea totală de 43 miliarde lei. Pe viitor, ritmul cererilor va continua să scadă, având în vedere decizia Curții Constituționale care spune că băncile nu mai sunt obligate să accepte darea în plată, decizia aparținând instanțelor de judecată, în funcție de caracteristicile fiecărui caz. Clientul ar trebui să demonstreze caracterul de impreviziune  al contractului de împrumut, fapt care, consideră unii avocați, desființează în totalitate efectele acestui act normativ.

Practic, clientul care dă în plată ar trebui să demonstreze că în perioada care s-a scurs de la contractarea creditului la darea sa în plată au avut loc evenimente care nu puteau fi anticipate, acestea provocând scăderea valorii locuinței ori creșterea dobânzilor. În opinia avocaților băncilor, astfel de evenimente sunt doar războaiele sau tulburările sociale, în condițiile în care orice altă situație, cum ar fi o criză financiară sau o devalorizare a monedei, reprezintă situații întâlnite cu o anumită frecvență în economie.


300.000 de notificări, care ar fi dus la stingerea unor credite cu valoarea totală de 43 miliarde lei, estima BNR că vor fi depuse anterior.


“Impreviziunea nu are nicio legătură cu darea în plată. Aveam darea în plată forțată pe vechiul Cod Civil? Nu aveam. (…) Cred că darea în plată nu este soluția avută în vedere de către instanța constituțională. Sunt câteva repere care pot duce la un dezechilibru. (…) Putea cineva să prevadă criza? Nu știu. Dacă a prevăzut cineva, trebuia să fie un om foarte bogat. Să fi știut cineva că Banca Centrală a Elveției, în ianuarie 2015, va lăsa să fluctueze cursul, cineva care ar fi făcut un pariu din ăsta? Nu știu. Trebuie să fim oameni rezonabili să gândim că acestea sunt evenimente posibile“, apreciază Stan Tîrnoveanu, partener la Zamfirescu Racoți&Partners, societate care reprezintă mai multe bănci.

Darea în plată reprezintă intenția clientului de a închide datoria pe care o are la bancă prin cedarea locuinței luate pe credit. Legea, adoptată cu scandal anul trecut, prevedea că banca nu poate respinge solicitările clienților, motiv pentru care reprezentanții sistemului financiar, inclusiv oficialii BNR, au susținut că actul normativ va genera pierderi substanțiale pentru bănci, a căror solvabilitate va fi pusă în pericol.

Pierderile potențiale ar fi venit din diferența substanțială dintre valoarea actuală a locuințelor și valoarea pe care ele o aveau la momentul achiziționării, având în vedere că majoritatea creditelor din portofoliile băncilor românești au fost date în perioada 2006-2008, când prețurile locuințelor au înregistrat maxime istorice.

Avansuri mai mici, după ce a trecut spaima

În anticiparea pierderilor, care erau estimate la miliarde de lei, băncile au înăsprit condițiile de creditare chiar înainte de adoptarea actului normativ. După ce Raiffeisen Bank a dat startul la creșterea avansului (de la 25% la 40%), majoritatea băncilor au luat decizii similare, scăzând valoarea finanțată de la 80-85% din prețul locuinței la doar 60-65%.

Această mutare s-a dovedit, însă, a fi doar una mai degrabă de imagine, având în vedere că la nici două luni după creșterea avansului aceleași bănci l-au scăzut uneori la niveluri mai mici decât înainte de darea în plată. Explicația dată de instituțiile de credit ține de faptul că vânzările lor de credite scăzuseră, fiind nevoie de o readaptare a ofertelor.

Un alt efect anticipat, de această dată de susținătorii legii, a fost o scădere a prețului locuințelor. Se vorbea despre o reducere cu până la 5-10% a prețurilor. Nici acest lucru nu s-a întâmplat, dimpotrivă, piața continuând să crească. 

Cele mai citite

Antrenor dat afară pentru că a avut o relație cu o jucătoare. Anunțul clubului englez Leicester City

Formația engleză de fotbal feminin Leicester City și-a concediat antrenorul, pe Willie Kirk, după ce acesta a fost acuzat că a încălcat codul de...

Antrenor dat afară pentru că a avut o relație cu o jucătoare. Anunțul clubului englez Leicester City

Formația engleză de fotbal feminin Leicester City și-a concediat antrenorul, pe Willie Kirk, după ce acesta a fost acuzat că a încălcat codul de...

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou, eliberat de...
Ultima oră
Pe aceeași temă